Economia Republicii Moldova a cunoscut fluctuații majore între 2001 și 2023, reflectate în evoluția PIB-ului. Datele disponibile arată cum schimbările de guvern, crizele globale și provocările interne au influențat creșterea economică a țării. PIB-ul a oscilat între valori pozitive și negative, reflectând vulnerabilitățile Moldovei la șocuri externe, dar și reziliența sa în perioade de revenire economică.

1. Guvernarea PCRM (2001-2009). În perioada guvernării Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), țara a beneficiat de o creștere economică susținută în primii ani, urmată de o scădere abruptă în 2009, cauzată de criza financiară globală.

• 2001-2008: PIB-ul a crescut semnificativ în acești ani, cu rate variind între 3% și 7,8%, reflectând o expansiune economică bazată în mare parte pe agricultură, remitențe și exporturi. De exemplu, în 2005, economia a crescut cu 7,5%, iar în 2008 cu 7,8%, marcând ani de dezvoltare importantă pentru Republica Moldova.
• 2009: Impactul crizei financiare globale a avut un impact major pentru Moldova. PIB-ul a scăzut dramatic cu -6%, pe fondul scăderii cererii externe, reducerii remitențelor și instabilității economice internaționale.

2. Guvernarea AIE (2009-2015). Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), coaliție pro-europeană, a preluat guvernarea în 2009 și a reușit să redreseze economia după criza din 2009.

• 2010: PIB-ul a crescut cu 7,1%, marcând o revenire puternică după scăderea severă din 2009. Guvernul a adoptat politici economice favorabile, axate pe integrarea europeană și pe stimularea investițiilor.
• 2011-2012: Creșterea economică s-a menținut la 5,8% în 2011, dar s-a contractat ușor în 2012, înregistrând o scădere de -0,6%, cauzată în principal de condițiile climatice nefavorabile care au afectat agricultura.
• 2013-2015: PIB-ul a crescut semnificativ cu 9%, reflectând o revenire puternică a agriculturii și a sectorului serviciilor. Aceasta a fost una dintre cele mai bune performanțe economice ale țării în perioada recentă. Creșterea economică a încetinit în următorii ani, înregistrând valori de 5% în 2014, o scădere ușoară de -0,3% în 2015, ca urmare a scandalului bancar cunoscut sub numele de „Furtul miliardului”.

3. Guvernarea PD (2015-2019)
Partidul Democrat (PD) a condus Moldova într-o perioadă de stabilitate economică moderată, dar și de controverse politice și scandaluri de corupție.

• 2016-2019: Economia și-a continuat creșterea, însă într-un ritm mai redus, cu creșteri între 3,6% și 4,6%. În această perioadă, stabilitatea politică relativă a fost un factor important pentru menținerea creșterii economice.

4. Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a preluat guvernarea în 2021, într-un moment în care Moldova era afectată de pandemia COVID-19 și, mai recent, de războiul din Ucraina. Anterior guvernul era condus de facto de PSRM, iar mai înainte de Blocul ACUM PAS-Platforma DA.

• 2020: Pandemia COVID-19 a lovit puternic economia Moldovei, cu o contracție severă de -8,3%. Măsurile de izolare, scăderea consumului intern și reducerea remitențelor au avut un impact major asupra PIB-ului.
• 2021: Economia a înregistrat o creștere spectaculoasă de 13,9%, datorată relansării activităților economice post-pandemie și măsurilor de sprijin financiar adoptate de guvern și partenerii internaționali.
• 2022-2023: În ciuda revenirii din 2021, economia Moldovei a încetinit din nou. PIB-ul a scăzut cu 5% în 2022, din cauza războiului din Ucraina, creșterii prețurilor la energie și inflației. În 2023, economia a înregistrat o ușoară creștere de 0,78%, însă incertitudinile regionale continuă să afecteze perspectivele economice pe termen scurt.

Factori determinanți ai fluctuațiilor PIB-ului

1. Crize globale: Criza financiară din 2008 și pandemia din 2020 au fost cele mai puternice șocuri economice globale care au afectat Moldova. În ambele cazuri, economia a suferit contracții semnificative, dar a reușit să își revină, cu toate că aceste reveniri au fost inegale.
2. Războiul din Ucraina: Conflictul a avut un impact major asupra economiei Moldovei, atât din punct de vedere al fluxurilor comerciale, cât și al securității energetice. Moldova, fiind vecin direct cu Ucraina, a fost afectată de creșterea prețurilor la energie, perturbările în comerț și fluxurile de refugiați.
3. Remitențele: Moldova este una dintre cele mai dependente țări de remitențele trimise de diaspora sa. Aceste fluxuri financiare au susținut constant cererea internă și consumul, jucând un rol important în creșterea PIB-ului. În perioadele de criză globală, remitențele au scăzut, afectând negativ PIB-ul.
4. Agricultura: Sectorul agricol este unul dintre cele mai importante motoare economice ale Moldovei. Condițiile climatice (secetă, inundații) au influențat PIB-ul în mod semnificativ în diferite perioade. Seceta din 2012, de exemplu, a dus la o scădere bruscă a creșterii economice.

iDataȘtiri