Conducerea Uniunii Europene acordă o atenţie tot mai mare livrărilor de colete în spaţiul comunitar de către marile platforme internaţionale de comerţ online, în special de către platformele chineze Temu și Shein. Aceste livrări nu doar că pun presiune pe mediul de afaceri comunitar, dar şi sunt greu de controlat din punct de vedere al trasabilităţii și conformităţii produselor vândute pe teritoriul Uniunii.

Recent, Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič a anunţat că Uniunea Europeană pregăteşte o taxă de manipulare de 2 euro pentru fiecare colet sub 150 de euro provenit din afara spaţiului comunitar. Această taxă va viza coletele expediate direct către clienți, în timp ce pentru mărfurile expediate către depozite din UE va fi aplicabilă o taxă redusă – 0,50 euro. Prin această abordare diferenţiată, UE îşi doreşte să stimuleze livrarea de colete către depozite, unde posibilităţile de a le controla sunt mai mari. De asemenea, prin taxa suplimentară se urmăreşte alocarea de mijloace în plus pentru remunerarea muncii vameşilor implicaţi în operaţiunile de control. Astfel, UE practic recunoaşte că livrările de colete direct către clienţi au devenit o mare problemă. Doar anul trecut au fost importate în UE 4,6 miliarde de colete cu o valoare sub pragul de 150 de euro, iar creşterea acestui tip de comerţ ridică semne de întrebare nu doar în ce priveşte siguranţa produselor, ci și impactul asupra producătorilor europeni și asupra mediului, întrucât multe dintre articole sunt de calitate slabă.

Apropo, taxa de manipulare menţionată mai sus poartă un caracter provizoriu. Cel  mai probabil, ea va fi aplicată până la intrarea în vigoare a reformei UE care are drept scop de a crea o autoritate vamală unică la nivelul UE și un sistem informatic centralizat, valabil în toate statele membre. Această reformă se aşteaptă să fie implementată în doi, maximum trei ani şi ea va aduce inclusiv noi prevederi care să elimine complet scutirea de taxe pentru coletele cu valoare redusă. De asemenea, UE insistă ca platformele de comerţ online să îşi asume responsabilităţi clare în ce priveşte trasabilitatea și conformitatea produselor vândute pe teritoriul Uniunii. Toate acestea dovedesc că factorii de decizie europeni s-au apucat serios de reglementarea activităţilor platformelor de comerţ online şi aceste preocupări vizează mai multe aspecte importante – începând de la calitatea şi impozitarea produselor livrate şi terminând cu influenţele asupra pieţei interne.

Republica Moldova s-a angajat ferm pe calea integrării europene. Demnitarii noştri spun că aderarea la UE ar fi posibilă chiar până în 2030. De aceea, multe din nomele în vigoare sau în curs de implementare la nivelul UE sunt în centrul atenţiei autorităţilor de la Chişinău. Acum este interesant de văzut dacă Republica Moldova va merge pe aceeaşi cale ca şi UE şi în ceea ce ţine de activitatea platformelor de comerţ online. Personal, consider că Republica Moldova nu doar că ar trebui să ia în calcul tendinţele din acest domeniu în UE, dar şi să vină şi cu unele abordări proprii, care reies din specificul economiei noastre, dar şi din necesitatea de a proteja agenţii economici autohtoni.

Într-un material publicat anterior, eu am expus viziunea împărtăşită de o bună parte a mediului de afaceri autohton, dar şi propunerile concrete pe care le are businessul. Acestea sunt: introducerea TVA la toate bunurile din țări terțe (non-UE), indiferent de sumă; introducerea taxelor vamale la toate mărfurile din țări terțe cu valoarea de peste 150 de euro (la etapa inițială, se impune eliminarea pragului de preț sau unificarea standardelor cu UE); introducerea înregistrării obligatorii a marilor platforme de tranzacționare pentru plata TVA pentru toate bunurile online; unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și persoane fizice; asigurarea traducerii instrucţiunilor în limba de stat, așa cum fac importatorii moldoveni; echivalarea cerințelor de import pentru medicamente și suplimente alimentare. Spuneam atunci şi repet şi cu această ocazie: aceste măsuri sunt extrem de importante pentru piața noastră, în caz contrar, afacerile moldovenești, dintre care 90% sunt mici afaceri, ar putea ajunge în pragul dezastrului.

Să vedem acum dacă factorii decizionali vor întreprinde careva acţiuni în direcţia respectivă. UE vine cu noi reglementări ce ţin de platformele de comerţ online. De ce nu ar veni şi Republica Moldova cu reglementări în acest sens?

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova