Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) cere Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să inițieze un amplu proces de consultare publică asupra viitorului program de guvernare, implicând societatea civilă, mediul academic, mediul de afaceri, partenerii sociali și forțele politice responsabile.

„În campania electorală, PAS a evitat dezbaterile publice și discuțiile oneste despre problemele reale ale Republicii Moldova – inflația, deficitul bugetar, criza energetică, exodul populației și prăbușirea sistemului educațional. În locul unei confruntări de idei, cetățenii au asistat la o campanie bazată pe frică, alarmism și manipulare emoțională, fără oferte concrete și fără soluții economice sustenabile. Acum, după obținerea majorității parlamentare, PAS are datoria morală și politică de a compensa această lipsă de dialog printr-un exercițiu autentic de transparență și responsabilitate.

Depășirea crizei economice trebuie să devină prioritatea absolută a viitorului program de guvernare. PLDM subliniază că niciun plan de redresare nu poate fi credibil dacă ignoră criza demografică, aflată în strânsă legătură cu declinul economic. Depopularea înseamnă nu doar pierderea forței de muncă, ci și destrămarea comunităților, prăbușirea economiei rurale și erodarea capitalului uman. Ieșirea din criză presupune politici coerente de stimulare a producției interne, sprijinirea investițiilor, repatrierea forței de muncă și reconstruirea încrederii în perspectivele economice ale țării. Fără o viziune economică integrată, care să trateze omul ca principală resursă națională, Republica Moldova riscă să-și piardă nu doar populația activă, ci și șansa reală de dezvoltare” – se spune în declarația partidului.

PLDM avertizează că „principala provocare a viitorului guvern PAS va fi acoperirea deficitului bugetar uriaș, rezultat al unei guvernări bazate pe cheltuieli neproductive și promisiuni populiste. În aceste condiții, creșterea impozitelor și introducerea de noi taxe – cum ar fi taxa de proprietate și folosință a automobilului, sau majorarea cu 20% a impozitului pe importul automobilelor începând cu 1 ianuarie 2026 – ar reprezenta o eroare economică gravă. Republica Moldova are deja 161 de taxe și impozite, iar PAS riscă să transforme politica fiscală într-un instrument de supraviețuire bugetară, nu într-un motor de dezvoltare. PLDM subliniază că înăsprirea poverii fiscale nu este o soluție, la fel cum nici îndatorarea bugetului public, fie din surse interne sau externe, nu poate constitui o strategie durabilă”.

PLDM solicită adoptarea unei politici de austeritate bugetară reale, aplicate în sectorul public, acolo unde PAS și-a fidelizat clientela prin salarii excesive și privilegii nemeritate: „Austeritatea trebuie să înceapă de sus în jos, nu din buzunarele cetățenilor. Reducerea cheltuielilor administrative, comasarea instituțiilor inutile și transparentizarea utilizării banilor publici sunt măsuri urgente pentru reechilibrarea bugetului”.

PLDM reamintește că dezvoltarea economică durabilă se obține prin investiții. Consolidarea capacității de absorbție a viitoarelor fonduri de aderare la Uniunea Europeană trebuie să devină o prioritate strategică națională, nu un instrument de propagandă politică.

„Republica Moldova are nevoie de structuri competente, profesioniste și nediscriminatorii, capabile să atragă, gestioneze și implementeze fondurile europene de dezvoltare în mod transparent și echitabil, pentru întreaga societate. Aceasta reprezintă adevăratul test de maturitate politică pentru PAS – momentul în care partidul de guvernământ trebuie să demonstreze că a încetat să mai împartă societatea între „loialiști” și „adversari”, în funcție de viziunile lor politice.

O prioritate strategică a viitorului program de guvernare trebuie să fie coordonarea eficientă a comerțului intern, astfel încât economia națională să devină un sistem integrat și funcțional. Republica Moldova nu va putea obține o creștere economică sustenabilă dacă nu va reuși să-și recucerească și să-și satisfacă cererea pieței interne. Agricultura trebuie să redevină motorul dezvoltării economice, din raționamente nu doar economice, dar și sociale sau politice. Satele noastre dispar încet pe fundalul unei exod masiv al populației, care a adus depopularea la cel mai înalt nivel din lume. RM nu va reuși să iasă di această spirală a sărăciei și depopulării dacă nu vom crea oportunități economice la sat. Noul guvern va trebuie să găsească soluții pentru acces real și echitabil la piață pentru micii producători agricoli și deținătorii de terenuri. Este necesară crearea unor mecanisme clare și transparente de distribuție, promovare și vânzare a produselor autohtone. Nu este suficient ca micii producători să ajungă pe rafturile magazinelor – este nevoie de revizuirea întregului mix de marketing agricol, de la politicile de preț și logistică până la inovația în ambalare, promovare și export. Doar astfel agricultura poate deveni un motor autentic al dezvoltării economice, capabil să asigure locuri de muncă stabile, venituri decente și securitate alimentară pentru întreaga țară.

Republica Moldova nu mai poate ignora depopularea accelerată, degradarea calității educației și lipsa forței de muncă. Viitorul program de guvernare trebuie să includă strategii clare pentru creșterea natalității, repatrierea cetățenilor plecați și reprofesionalizarea tinerilor. Educația trebuie racordată la nevoile economiei moderne, iar resursa umană trebuie privită ca principal capital al statului” – mai spun liberal-democrații.

PLDM cere PAS să oprească practica deciziilor luate în cerc restrâns și să deschidă un dialog național real privind direcțiile de dezvoltare ale Republicii Moldova. Un guvern format în spatele ușilor închise și impus Parlamentului fără consultare publică nu va avea legitimitate democratică: „Moldova are nevoie de un guvern al competenței, nu al obedienței; de o guvernare pentru oameni, nu pentru partid”.

PLDM rămâne ferm în convingerea că doar prin transparență, profesionalism și dialog public poate fi construit un program de guvernare credibil, bazat pe creștere economică reală, echitate socială și responsabilitate fiscală.