Victor Nichituș

Premierul României, Ludovic Orban, a trimis personal cele 20 de camioane cu echipamente medicale destinate Republicii Moldova și a cerut ca nimeni sa nu încerce să exploateze politic acest ajutor. Primul ministru român a spus că România face gestul ei de solidaritate cu Republica Moldova în ziua în care se celebrează 30 de ani de la trecerea liberă a Prutului la Podul de Flori. Nu a fost o coincidență. Ludovic Orban a politizat, din start, ajutorul umanitar acordat statului moldovean.

Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu, a postat în aceiași zi, 6 mai, un mesaj pe pagina lui de facebook în care își invită omologul la Chișinău pentru, citez, „a primi expresia recunoștinței și gratitudinii enorme pe care o avem cu toții”.

Amintesc că cei doi prim miniștrii nu au avut întâlniri oficiale și că dialogul public al celor doi stă sub umbra declarației făcute de primul ministru român, la Bruxelles, în ianuarie 2020, potrivit căreia autoritățile române nu consideră un partener serios actualul Guvern de la Chișinău.

Prezent în urmă cu o săptămână la Chişinău, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a menţionat că Guvernul Chicu nu avansează pe implementarea reformelor care ar apropia Republica Moldova de marea comunitate europeană.

Prim–ministrul Republicii Moldova a răspuns că cetăţenii sunt cei care trebuie să aprecieze în ce măsură un Guvern, un Parlament sau o clasă politică face ceea ce sunt datori să facă pentru cetăţeni. „Un ministru de externe al unui stat străin nu poate să vină să spună, dacă face Guvernul respectiv ceva, sau nu face”.

Observ că reprezentanții oficiali ai Republicii Moldova sunt  deranjați de discursurile care abordează chestiuni de politică internă. Ion Chicu a spus asta cu subiect și predicat – cetățenii moldoveni sunt cei care trebuie să aprecieze dacă un guvern își face sau nu treaba.

Bucureștiul consideră că are tot dreptul să se amestece în chestiunile interne ale politicii moldovene. După semnarea  Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova, Bucureștiul oficial a spus de mai multe ori că drumul Republicii Moldova către Bruxelles trece doar prin București.

Chișinăul oficial este deranjat de rolul de tutore pe care și-l atribuie oficialii români. Această atitudine de frate mai mare, care îl desconsideră uneori pe cel mic, este refuzată.

Iar acest lucru are loc mai ales în condițiile în care, dincolo de comunitatea de limbă istorie și cultură, cele două state nu au o viață economică, politică și psihică comună. Fostul ambasador al Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, a spus un adevăr dureros, Moldova nu e România.

Oficialii români încearcă să folosească repere istorice și culturale pentru a aminiti politicienilor moldoveni că ar trebui să fie, geo-politic, alături de România. Aflați la butoanele puterii, politicienii moldoveni, de azi ori de ieri, conștientizează că interesul statului moldovean nu coincide întotdeauna cu interesul statului român.

Această conștientizare a unui interes divergent crește și mai mult atunci când cel mai mare decident al autorităților române, primul ministru, afirmă, cu subiect și predicat, că Guvernul de la Chișinău nu este un partener serios.

Semnarea, la 12 martie 2020,  a declarației privind parteneriatul strategic între Republica Moldova și Ungaria este o confirmare a faptului că drumul Chișinăului către Bruxelles nu trece, obligatoriu, pe la București. Evoluția negativă a relațiilor moldo-române este consecința în timp a declarației publice făcute de premierul Ludovic Orban la adresa Cabinetului de Miniștrii de la Chișinău.

Dincolo de conotația eminamente politică, asistența umanitară, medicamentele și echipamentele, venită din  România pentru Republica Moldova, este un gest de solidaritate cu  cetățenii moldoveni.

Oficialii români încearcă să folosească reperele istorice și culturale comune pentru a aminti tuturor moldovenilor că ar trebui să fie, din punct de vedere geopolitic, alături de România. Uneori le reușește, alteori nu.

În ultima vreme nu le reușește. Vrea Bucureștiul sau nu, stânga statalistă câștigă din ce în ce mai mult teren.

Realitatea este dată de rezultatele electorale pentru Parlament ori pentru primăria municipiului Chișinău. Dar și de sondajele de opinie.