Această analiză face parte din proiectul „Analiza socio-politică a populației din Republica Moldova în contextul alegerilor locale 2023”, inițiat de Date Inteligente SRL cu finanțare din surse proprii.

UTA Găgăuzia reprezintă un teritoriu specific din punct de vedere socio-politic în Republica Moldova. Interesul pentru Găgăuzia crește în special o dată cu alegerile bașcanului, alegerile în legislativul local sau în cazul unor situații mai tensionante. Pentru 30 aprilie, când locuitorii din autonomie sunt așteptați la urne să-și aleagă noul bașcan, există o listă de opt pretendenți la acest fotoliu. Sondajul realizat de iData în perioada 18-23 aprilie 2023 nu a identificat un câștigător clar al acestui scrutin, astfel că e foarte probabilă desfășurarea celui de-al doilea tur.

Către aceste alegeri, populația din Găgăuzia se întreaptă cu sentimente mixte. Pe de o parte, 22.8% din locuitori sunt mulțumiți de calitatea vieții de pe loc, iar 45% – sunt nemulțumiți. De asemenea, autonomia a suferit, ca și restul țării în ultimii doi ani de pe urma consecințelor pandemiei de COVID-19 și a războiului dintre Rusia și Ucraina. Astfel, 36% din locuitori consideră că nivelul de trai s-a înrăutățit semnificativ, iar 21% că s-a înrăutățit. Un sfert consideră că nu s-a schimbat și doar 17% au simțit schimbări spre bine.

Analizând mai detaliat preocupările cetățenilor din autonomie, se poate constata un nivel înalt de satisfacție privind nivelul relațiilor interetnice (57% văd acest aspect drept unul pozitiv, iar 18% – negativ), de asemenea mulți văd în mod pozitiv faptul susținerii proiectelor culturale (46% vs 16%). Alte două aspecte de care populația este destul de mulțumită sunt accesibilitatea educației de calitate (31%) și securitatea (28%). În privința calității drumurilor, părerile sunt împărțite: 21% sunt mulțumiți, iar 46% – nemulțumiți, ceea ce reflectă faptul că infrastructura este dezvoltateă neuniform în interiorul regiunii. În privința calității guvernării – 21% au o opinie pozitivă, iar 27% – negativă, ceilalți având o opinie neutră sau nu au răspuns. Toate celelalte aspecte analizate în cadrul studiului au arătat o atitudine netă negativă.

În primul rând e vorba de prețurile și tarifele pentru servicii – 95% din populație e nemulțumită, 78% sunt nemulțumiți de nivelul salariilor și pensiilor, 69% – de șomaj, 67% – de perspectiva de viitor pentru copiii lor. De asemenea cel puțin o jumătate din locuitori sunt nemulțumiți de existența riscului unui război în țară, de fenomenul corupției, de disponibilitatea piețelor de desfacere pentru produse, de relațiile cu autoritățile de la Chișinău și de sprijinul financiar pentru întreprinderi.

Astfel, există așteptări foarte mari față de următorul bașcan. În special se dorește îmbunătățirea calității serviciilor medicale (84%), mărirea salariilor și pensiilor (82%), reparația drumurilor (81%), protecția limbii și culturii găgăuze (81%). Dintre opțiunile oferite respondenților, un nivel mai scăzut de interes l-a constituit construirea unui aeroport la Comrat (38%) și crearea de locuri de muncă (14%), deși s-a solicitat clar construcția de fabrici și uzine (63%) – ceea ce automat presupune crearea de locuri de muncă.

Revenind la alegerile din 30 aprilie 2023, studiul a constatat un grup de trei candidați cu șanse mai mari la accederea în turul II, și anume: Grigorii Uzun, care este susținut direct de ex-președintele Igor Dodon și de PSRM. Pentru el ar vota 15.1% din alegători (sau 20.5% din cei deciși), care în general simpatizează foarte mult PSRM și pe Igor Dodon. Un alt candidat important este Evghenia Guțul, susținută de Partidul Șor și pentru care ar vota un număr mare de locuitori din autonomie care îl simpatizează pe Ilan Șor. Trebuie de menționat că din politicienii naționali, anume Igor Dodon și Ilan Șor au un nivel semnificativ mai înalt de încredere în această regiune, comparativ cu alții. Pentru Evghenia Guțul ar vota 13.5% din alegători (18.3% din cei deciși).

Dmitrii Croitor este un alt candidat cu șanse bune pentru turul 2. Din ce s-a observat în rezultatele sondajului, acest candidat este sprijinit în mod special de cei care simpatizează actualul bașcan – Irina Vlah, deși transferul de imagine este doar unul parțial, spre deosebire de candidații Uzun și Guțul care beneficiază mai mult de transferul de imagine de la liderii naționali. Pentru Croitor ar vota 11.2% (15.2% din deciși). Anumite șanse pentru turul doi le are și Victor Petrov, care pare să fie un candidat independent autentic. Din analiza datelor din sondaj, nu s-a putut observa vreo corelație clară între simpatiile pentru Petrov și pe cele pentru un alt politician sau altă forță politică. Pentru Petrov ar vota 9.4% (12.7% din deciși). Nicolai Dudoglo, din analiză, pare a fi în opoziție cu actualul bașcan și pentru el ar vota 8.2% (11.1% din deșici). Mihail Formuzal este fostul bașcan și ar aduna 7.7% din voturi (10.4% din deciși). Pentru Serghei Cimpoieș ar vota 6.1% (8.3% din deciși), iar pentru Serghei Cernev – 2.6% (3.5% din deciși). Ponderea celor care nu au menționat o opțiune de vot este de 26.2%, fie din cauza că nu au luat o decizie, sau că nu vor vota, sau că nu doresc să comunice cu cine vor vota.

Ce se poate întâmpla în data de 30 aprilie 2023? Datele sondajului reprezintă o fotografie a intenției de vot și de susținere a candidaților la alegeri valabilă pentru intervalul 18-23 aprilie 2023. Anumite lucruri se vor schimba între timp, iar cel mai probabil ne putem aștepta la:

1. Polarizare. Asta ar însemna că participanții la cursa electorală cu șanse mai mari vor lua mai multe procente, iar cei cu șanse mai mici – mai puține procente. Acest fenomen se întâmplă în special datorită faptului că mulți alegători doresc ca votul lor să fie util și să-l acorde unui candidat cu șanse mai bune, deși în esență susține un candidat cu șanse mai mici. În particular, acest fenomen ar putea face ca scorul efectiv înregistrat de Mihail Formuzal să fie mai mic. Deși el se bucură de o anumită autoritate în regiune, totuși, simpatizanții lui ar putea decide să voteze cu altcineva cu șanse mai mari sau chiar să nu voteze deloc.
2. Participare neproporțională la alegeri. Deși eșantionul reprezentativ ține cont de părerea tuturor grupurilor socio-demografice, totuși, în ziua alegerilor rata de participare pentru fiecare grup poate fi diferită. La nivel național se cunoaște un nivel mult mai înalt de participare al alegătorilor de 55 de ani și peste, dar și o rată mult mai slabă de participare a tinerilor la vot. Astfel, în cazul în care vârstnicii vor participa mai activ la alegeri, atunci vor fi avantajați Evghenia Guțul, Grigorii Uzun și Nicolai Dudoglo și dezavantajați – ceilalți.
3. Participarea „diasporei”. Acest fenomen este foarte greu de urmărit și de cuantificat. Este vorba de persoane care au viza de reședință în UTA Găgăuzia, dar care locuiesc în alte regiuni ale țării sau chiar peste hotare. Nu se știe câți sunt ei și nici ce structură socio-demografică au. E cert că acest grup ar putea influența într-o anumită direcție votul din 30 aprilie. Deoarece ei nu locuiesc în regiune, ei nu au putut fi intervievați în cadrul sondajului. La moment, nu e clar ce candidat ar putea beneficia de pe urma acestor persoane, dar, fiind vorba de o competiție strânsă, orice vot poate fi de aur.
4. Ultima săptămână de campanie. Deoarece campania electorală e una destul de scurtă, iar numărul de candidați – mare, ultima săptămână poate avantaja candidații mai activi, care la moment sunt Grigorii Uzun și Evghenia Guțul, în percepția locuitorilor. De asemenea, Dmitrii Croitor și Victor Petrov sunt destul de activi.
5. Alte fenomene. Printre ele pot fi: vremea rea sau bună, care ar putea stimula sau împiedica participarea la vot; ușurința votului cu urna mobilă; scoaterea din cursă a vreunui candidat și multe altele.

În concluzie: la moment asistăm la cursă strânsă, care pare să fie condusă de exponenții a trei forțe: Igor Dodon/PSRM – reprezentat de Grigorii Uzun; Ilan Șor/Partidul Șor – reprezentat de Evghenia Guțul și de Irina Vlah (într-o anumită măsură, nu există o corelație foarte strânsă) – reprezentată de Dmitrii Croitor, la care se alătură un candidat independent – Victor Petrov. Acești patru candidați vor disputa ocuparea locului 1 și 2 în turul întâi, ca ulterior în turul doi să lupte pentru postul de bașcan. Dintre alți candidați – Nicolai Dudoglo și Mihail Formuzal se bucură de o anumită susținere, dar probabil că nu vor ajunge în turul 2, la fel ca și Serghei Cimpoieș și Serghei Cernev.