Retrospectiva principalelor realizări ale Ministerului Justiției pe parcursul anului 2023

1. Evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor

Continuarea procesului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor a fost în topul obiectivelor Ministerului Justiției pentru anul 2023, fiind și unul dintre angajamentele de bază asumate de către țara noastră atât față de cetățeni, cât și în raport cu Comisia Europeană, în procesul de aderare la UE.

Pe parcursul anului au fost evaluați, de către Comisia pre-vetting, candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), proces care s-a încheiat cu formarea noilor organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Între timp, a fost creată și și-a început activitatea Comisia nr. 2 de evaluare extraordinară, alcătuită din trei experți internaționali și trei experți naționali. Aceasta are sarcina de a evalua judecătorii și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinții de instanțe judecătorești, judecătorii curților de apel. În prezent, este în proces de verificare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în colegiile specializate din cadrul CSM. A fost creată și Comisia nr. 3, care are rolul de a evalua procurorii din cadrul Procuraturii Generale și a procuraturilor specializate (Procuratura Anticorupție și PCCOCS), șefii procuraturilor teritoriale, dar și membrii colegiilor din cadrul CSP.

2. Perfecționarea cadrului normativ cu privire la mecanismul de selecție și răspundere disciplinară

În paralele cu exercițiul de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, care este unul temporar și unic, o preocuparea constantă a fost perfecționarea cadrului normativ ce ține de sistemul judecătoresc și cel al procuraturii, pentru ca mecanismele interne din cadrul CSM și CSP să fie consolidate și sustenabile pe termen lung.

Urmare a intrării în vigoare a modificărilor constituționale privind independența sistemului judecătoresc, a fost armonizat cadrul normativ conex. S-a revizuit mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor (Inspecția judiciară, Colegiul disciplinar ) și a fost adoptată o nouă lege cu privire la modul de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor, prin care a fost creat un nou mecanism și un singur Colegiu responsabil.

În mod similar, a fost revizuit mecanismul de răspundere disciplinară pentru procurori, Colegiul de disciplină și etică, iar Inspecția procurorilor a trecut din subordinea Procuraturii Generale în cea a CSP. La fel, au fost revizuite criteriile de selecție și evaluare a performanțelor procurorilor și a fost creat un singur Colegiu responsabil.

3. Fortificarea instituțiilor responsabile de lupta împotriva corupției

Combaterea corupției și fortificarea instituțiilor responsabile de lupta împotriva corupției constituie un alt obiectiv de țară asumat în procesul de integrare europeană. În acest sens, au fost delimitate competențele Centrului Național Anticorupție (CNA) și ale Procuraturii Anticorupție (PA). Astfel, PA va investiga cazurile de corupție mare, iar CNA – cazurile de corupție mică și sistemică. Între timp, s-au depus eforturi privind fortificarea PA, astfel încât să fie asigurată instrumentarea eficientă a dosarelor de rezonanță. De asemenea, au fost eficientizate și procedurile penale.

Datorită noilor modificări la Codul de procedură penală, cazurile de corupție vor fi examinate în mod prioritar, pentru a evita tergiversarea lor în instanțele de judecată. La fel, s-au pregătit modificări esențiale pe segmentul măsurilor speciale de investigație; în legea penală pentru sancționarea faptelor de corupție, spălarea banilor, dar și eficientizarea procesului de confiscare extinsă, de efectuare a investigațiilor paralele în faza judiciară pentru ARBI și de valorificare anticipată a bunurilor mobile etc.

Urmează a fi creată și instanța anticorupție, care se va concentra pe judecarea cauzelor de corupție.

4. Reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ)

Un alt proces amplu, demarat pe parcursul acestui an, a ținut de adoptarea noii legi cu privire la Curtea Supremă de Justiție și modificarea componenței sale. Rolul prioritar al CSJ va fi unificarea practicii judiciare. Urmare a modificărilor operate la actuala Lege cu privire la CSJ, în premieră:

– s-a redus numărul magistraților CSJ de la 33 la 20;

– s-a modificat componența CSJ, prin asigurarea accesului la funcțiile de judecător CSJ pentru avocați, procurori, profesori în drept ș.a., care au experiență vastă și reputație ireproșabilă;

– s-a extins cercul de subiecți care au dreptul de a declara recurs;

– s-au extins situațiile în care CSJ va examina cauzele cu participarea părților.

5. Consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor omului

Pași importanți au fost făcuți în direcția respectării angajamentelor de consolidare a mecanismelor de protecție a drepturilor omului, a egalității de gen și de combatere a violenței împotriva femeilor, asigurând astfel implementarea efectivă a Convenției de la Istanbul și a Convenției de la Lanzarote.

Printre acțiunile întreprinse de Ministerul Justiției în acest sens sunt:

– fortificarea capacităților instituționale și funcționale ale Oficiului Avocatului Poporului și ale Consiliului pentru Egalitate, prin creșterea numărului de angajați, dar și perfecționarea legislației pe partea de activitate a acestora;

– asigurarea accesului la audierile video în procesele judiciare și mai multe garanții pentru asistența victimelor infracțiunilor violenței în familie și a celor minore;

– elaborarea și adoptarea noii Legi cu privire la avertizorii de integritate (în vigoare din octombrie 2023);

– elaborarea unei noi Legi privind accesul la informațiile de interes public (în vigoare din data de 8 ianuarie 2024), care vine cu un șir de elemente noi, cum ar fi:  micșorarea termenului-limită de examinare și soluționare a cererilor (de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice); extinderea semnificativă a listei subiecților care constituie furnizori de informații; reglementarea clară a temeiurilor legale în baza cărora poate fi limitat accesul la informațiile de interes public etc.;

– asigurarea funcționalității Comisiei naționale de drept internațional umanitar;

– elaborarea modificărilor la cadrul normativ în domeniul protecției datelor cu caracter personal în scopul ajustării la prevederile legislației UE (sunt la etapa de finalizare) etc.

6. Servicii mai accesibile pentru cetățeni

Pe parcursul anului trecut, au fost elaborate mai multe legi și au fost lansate servicii centrate direct pe nevoile cetățenilor. Urmare a adoptării cadrului normativ privind medierea garantată de stat, a fost extinsă lista de beneficiari și categoriile de litigii pentru care vor putea fi acordate servicii de mediere garantată de stat. Aceasta va fi acordată nu doar în cauzele penale, dar și în cele contravenționale și civile. Din anul 2023, persoanele cu dizabilități beneficiază de asistență juridică garantată de stat necondiționat, indiferent de venitul acestora.

De asemenea, au fost dezvoltate mai multe servicii online. De exemplu, apostila este cel mai accesat serviciu online prestat de Ministerul Justiției, prin intermediul Agenției Resurselor Informaționale Juridice. În mediu, lunar, aproximativ 35 de mii de documente sunt apostilate online. O bună parte dintre ele sunt caziere judiciare, care, la fel, pot fi solicitate și obținute de la distanță. Un alt serviciu online este programarea pentru obținerea documentelor de la Agenția Națională a Arhivelor.

A fost modificată Legea cu privire la procedura notarială, care prevede, inclusiv, digitalizarea serviciilor notariale, ceea ce va duce la simplificarea procedurii de obținere a unor acte notariale.

7. Salarii mai mari pentru angajații din sectorul justiției

Urmare a eforturilor conjugate depuse de Ministerul Justiției și alte instituții relevante, din 1 octombrie angajații din sistemul judecătoresc și cel al procuraturii (grefieri, asistenți judiciari, consultanți etc.) beneficiază de salarii majorate cu 30%, fapt care va permite asigurarea funcționalității acestora. Tot din 1 ianuarie, angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor și ai Inspectoratului Național de Probațiune vor primi salarii majorate cu 20%. Salariile judecătorilor și procurorilor, care vor trece evaluarea externă, vor fi majorate esențial, în mod treptat.

8. Reducerea numărului de deținuți în penitenciare, dar și creșterea posibilităților de angajare în câmpul muncii pentru persoanele aflate în detenție

Extinderea programelor de socializare și reintegrare a deținuților în societate, dar și evitarea suprapopulării penitenciarelor sunt preocupări constante pentru Ministerul Justiției. În acest sens, în premieră, condamnații pe viață, deținuți în Penitenciarul nr. 17 din Rezina, au posibilitatea să muncească sau să învețe o meserie.

De asemenea, au fost identificate soluții prin care numărul deținuților din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău a scăzut cu aproximativ 30% față de anii precedenți. Micșorarea numărului de deținuți a permis închiderea anumitor zone mai problematice și relocarea persoanelor, astfel încât să fie respectate, maxim posibil, standardele internaționale pe acest segment.

Tendința se menține în întregul sistem. Datele statistice arată că numărul populației din penitenciare a coborât, în premieră, sub 6.000 de persoane, accentul fiind pus pe promovarea alternativelor la detenție și reeducarea acestora prin diverse programe.

Am depus eforturi pentru a debloca procesul de demarare a lucrărilor de construcție a noului penitenciar din Chișinău. În luna septembrie a anului trecut s-a încheiat reproiectarea construcției, prin care a fost redusă capacitatea penitenciarului de la 1536 de locuri la 1050, ceea a dus la micșorarea costurilor cu circa 13 milioane de euro. De asemenea, pe teritoriul adiacent penitenciarului va fi construit un parc fotovoltaic pentru eficiență energetică.