Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, împreună cu fostul ministru al Agriculturii, Ion Perju, au prezentat astăzi, în cadrul unui briefing, o inițiativă legislativă – proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2026. Acesta prevede majorarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural cu 1,4 miliarde de lei. Vlad Batrîncea a anunțat că proiectul a fost deja înregistrat în Parlament.

Potrivit vicepreședintelui Legislativului, suma propusă reflectă exact datoriile pe care Guvernul le are față de producătorii agricoli pentru anul 2024. Din cauza neachitării subvențiilor, multe întreprinderi agricole, după ce au făcut investiții, se confruntă cu probleme grave, fiind astăzi în prag de faliment și riscând să piardă tot ce au, inclusiv utilajele agricole, a subliniat Batrîncea.

Deputatul a subliniat că inițiativa PSRM nu reprezintă populism, ci o cerință de respectare a legislației în vigoare. El a reamintit că agricultura este o ramură strategică, care necesită „predictibilitate, stabilitate și finanțare la timp”.

Vlad Batrîncea a menționat că în anul 2020 – în pofida pandemiei, a crizei și a secetei – ministerul Agriculturii condus de Ion Perju a achitat integral toate obligațiile față de agricultori, în sumă de peste 1 miliard de lei. Tot atunci, în contextul compensațiilor pentru secetă, fermierii au primit suplimentar 384 milioane de lei și 6 mii de tone de motorină.

Vicepreședintele Parlamentului a atras atenția că, cinci ani mai târziu, situația în sectorul agricol s-a deteriorat considerabil. El a menționat creșterea bruscă a prețurilor la carburanți și îngrășăminte, care a afectat grav competitivitatea fermierilor.

Vlad Batrîncea a cerut Guvernului să achite datoriile față de agricultori pentru anii 2024 și 2025. „Considerăm că această modificare trebuie susținută, deoarece este vorba doar despre îndeplinirea obligațiilor statului și respectarea legii”, a conchis el.

La rândul său, Ion Perju a precizat că subvențiile nu reprezintă doar un sprijin financiar, ci investiții strategice ale statului în capacitățile de producție ale agriculturii naționale.

„Prin aceste mecanisme, statul îi stimulează pe fermieri să investească, să acceseze credite, să modernizeze gospodăriile și să-și asume riscuri economice majore. Dacă subvențiile nu sunt achitate, statul nu economisește bani, ci se penalizează pe sine, punând în pericol investițiile pe care chiar el le-a încurajat”, a declarat fostul ministru.

Potrivit lui Perju, pentru anul 2026, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural este planificat la 2 miliarde 325 milioane de lei, față de 1,7 miliarde în 2025. Totuși, 628,8 milioane din această sumă au destinație strictă și nu pot fi utilizate pentru subvenții. Prin urmare, resursele reale disponibile pentru achitarea obligațiilor față de fermieri sunt mult mai mici decât necesarul real.

Dacă amendamentul propus nu va fi aprobat, peste 2,2 miliarde de lei investiți de fermieri vor rămâne neacoperiți financiar: „Nu este o ipoteză teoretică, ci un risc direct, cu consecințe imediate. Refuzul de a adopta această modificare nu înseamnă economii pentru buget, ci doar amânarea unei crize cu costuri mult mai mari”, a subliniat Ion Perju.