Igor Serotila – expert independet în managementul cercetării și inovării

În cadrul vizitei Prim-ministrului Moldovei, Maia Sandu, la Bruxelles au fost semnate 3 acorduri financiare noi prin care UE va sprijini reformele din țară, dar și va susține câteva programe sectoriale, inclusiv unul ce vizează sprijinirea participării țării noastre la programul Orizont 2020.

Este lăudabilă promptitudinea, dar și ingeniozitatea soluției găsite de Prim-ministru, care a transformat o nereușită a managementului din ultimii doi ani a cercetării, într-un relativ succes.

Specific acestui context am scris recent că din cauza unei administrări defectuoase a științei, dar și din lipsă de viziune s-a produs o desincronizare de la Spațiul European de Cercetare.

Relația dintre Moldova și UE pe segmentul științei a fost condiționată de performanță. Cu cât mai activi erau cercetătorii noștri în competițiile europene, cu atât mai interesată era UE să ofere sprijin și instrumente adiționale care să încurajeze această participare.

În asemenea circumstanțe, în perioada 2014-2017, cercetătorii au câștigat 41 de proiecte în Orizont 2020. Motiv pentru care UE a debursat înapoi în bugetul țării o parte din contribuție. Utilizând aceste mijloace, Academia de Științe a acoperit deplasările cercetătorilor și a acordat bonusuri (sume de bani) pentru cei activi.  Tot prin acest sprijin a fost dezvoltată infrastructura pentru știința deschisă, a fost procurat un laser la UTM, precum și au fost sprijinite mai multe proiecte în institute și universități.

În 2018-2019, comunitatea științifică a câștigat doar 8 proiecte. Este cea mai slabă performanță a țării noastre în ultimii 10 ani.  În asemenea circumstanțe, viitorul sprijin pentru știință din partea UE rămânea caduc până la soluția de astăzi.

Totuși, există o rezervă față de acest acord. Cuantumul de finanțare pentru fiecare program (Erasmus+ și H2020) trebuie să fie distinct, pentru a servi ca țintă a unor eventuale politici publice. Deși programele urmăresc un scop sinergic, cheltuielile pentru acestea nu pot fi compensate pe seama celuilalt domeniu.

Regretabil, că persoanele responsabile din Ministerul educației, culturii și cercetării, dar și Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare nu au reușit în perioada de doi ani de după reformă să convingă partenerii europeni că au capacitățile necesare de a administra de sine stătător un grant de însemnătate pentru comunitatea din țară. Acum acesta va fi administrat prin instrumentele  disponibile în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

Astfel, aproximativ 40 de milioane de lei vor rămâne în afara bugetului cercetării naționale din cauza ineficienței managementului instituit în urma reformei domeniului științei și inovării.

În asemenea condiții cum se va realiza asocierea la Horizon Europe – 2027? Sau iarăși pasăm responsabilitatea pe seama Prim-ministrului?

Sursa foto  – ec.europa.eu

Statistica H2020 – ec.europa.eu