Victor Berov

„Activismul” de pe ultima sută de metri a concurenților electorali, se pare, va genera rezultate surprinzătoare pentru unii sceptici ai politicului moldovenesc.

În ultima perioadă, dar mai cu seamă, în ultima săptămînă, anumite formațiuni politice și-au intensificat vizibil acțiunile de campanie, optând să se evidențieze într-un mod sau altul în vederea atragerii simpatiei publicului.

Acest factor, în opinia mea, nu este unul întîmplător, or înțeleg că anumite formațiuni din lista concurenților pentru parlamentare au înțeles, de fapt, că se află la limita de accedere în Parlament, și nu ar fi un efort „supra-mega” mare de a mai da puțin din coate și de a ajunge cu un mesaj mobilizator la urechile votanților.

Or, în acest scrutin, observăm prezența multor formațiuni politice, candidați – participanți, care nu au o strategie de campanie și care cu siguranță le va juca festa. Atestăm la astfel de fenomene cînd spre exemplu unele partide de dreapta netipice au intensificat acțiunile în bazinul unionist, care “apriori” nu le vor aduce dividende, sau unele formațiuni de stânga își axează retorica și mesajele strict pentru exponenții de dreapta, de la care cu certitudine nu vor putea obține plus valoare, sau mai cu seamă votanți. Totodată, atestăm și o pregătire mai bună a anumitor concurenți, care dispun, din ceea ce observ, de strategie în această campanie. Aceasta, la rîndul său este bazată pe o analiză amplă a punctelor slabe și forte a participanților electorali în acest scrutin. Factorul dat, din ceea ce vedem, le-a permis să determine cu certitudine concurenții reali pentru ei în această luptă politică și metodele care urmează a fi întreprinse. Pornind de la analiză, derivă și acele acțiuni necesare pentru “ademenirea” electoratului.

Constatările de mai sus se bazează exclusiv pe teoria politică și tehnologii politice unanim recunoscute, unde, spre exemplu, tot electoratul este poziționat pe axă de la dreapta la stânga, iar cercetările sociologice determină practic exact ponderea votanților în fiecare punct al axei.

Proiectând idealurile, viziunile, programul politic, expunerile liderilor, devine clară și acea poziționare de fapt a formațiunii și potențialul electorat pe care îl poate obține de partea sa. Or, ipotetic vorbind, nu poți fi o formațiune care pledează pentru unirea R. Moldova cu România, dar să îți îndrepți toate acțiunile politice, de campanie etc. în lucru cu convingerea celor de stânga, extrema stângă să te voteze. Nonsens, nu-i așa?!

După practic o lună și jumătate de campanie, observăm că anumite entități politice nu dispun de un potențial de alegători ce să le permită depășirea pragului electoral, fiind poziționați în “bazinele” deja ocupate. În acest context devine tot mai clară ipoteza poziționării spre exemplu a Platformei Demnitate și Adevăr pe eșchierul de dreapta – extremă dreaptă. Or, potrivit Statutului și Programului politic PPPDA este un partid popular, de centru. Acest fapt se explică din analiza, cred eu, efectuată, care demonstrează că electoratul de centru este mai puțin numeros, și are exponentul său în aceste alegeri. În acest context, prin adoptarea unei strategii de dreapta și chiar unionistă (românească) Platforma DA a reușit să mobilizeze în jurul său un electorat atipic, necaracteristic pentru ei. Retorica protestatară anterioară, care s-a păstrat și astăzi acordă un „drept” acestui partid de a se deplasa spre latura pro-românească. Luând în considerație resursele sale umane (primari, consilieri, lideri de organizații teritoriale), adepți ai viziunilor de centru, împreună cu exponenții electoratului de dreapta și unionist, se parte că PPDA are șanse reale de a accede în viitorul Parlament. Or, în acest caz politic 2+2+2=6 și nicidecum nu 4, cum deobicei atestăm în societatea noastră.

Totodată, această “migrație” a Platfomei DA de la centru spre dreapta se explică prin faptul specificului electoratului și existenței unei opțiuni clare de vot a acestuia.

De ce zic o opțiune clară, pentru că dacă este să revedem istoria, electoratul centrist deobicei migra spre Partidul Democrat din Moldova, asigurându-i o prezență periodică în legislativ. După “așa – zisele” resetări ale formațiunii nu este un secret pentru nimeni că PDM a avut de pierdut, fapt, iarăși atestat prin sondajele efectuate. Totodată, însă reamintesc, că nișa de centru reprezintă cca 15 % din toți votanții. Caracteristic pentru centriști este programul și echipa și mai puțin careva mesaje emoționale, bazate pe „ură sau dragoste”. Astfel, trebuie de constatat că după mai multe încercări ale altor partide de a atrage asupra sa acest electorat au eșuat, soldându-se cu 0,1…%. În acest context, Partidul Democrat a perceput acest fenomen și observăm că a trecut la acțiuni mai determinate, întruniri mai organizate pentru a-și mobiliza “vechiul său bazin” și în aceste alegeri. După ceea ce observăm în societate, pare că le-a reușit acest pas. Or, datorită primarilor și consilierilor săi din teritoriu, structurilor organizatorice formate pe parcursul a mai multor ani, unor strategii la nivel național, axarea pe rezultatele înregistrate cândva este mai mult decât clar că 5 % pentru PDM este o barieră ușor de depășit.

Un fapt, care de asemenea necesită a fi remarcat este creșterea raitingului formațiunii pro-românești Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Trebuie să specific că electoratul de fapt, autetic, pro-românesc, are o pondere scăzută în societate, dar în același timp depășește cu siguranță cifra de 5 %. În contextul și vâltoarea ultimelor evenimente generate de fărâmițarea acestui eșchier unionist (sau de extremă dreaptă – cum este des operat de politologi, analiști) în mai multe formațiuni politice pe de o parte, dar și dorința, atitudinea de unificare manifestată de AUR a atras o bună parte a acestui electorat de partea sa, demonstrând o consolidare în acțiuni. Cele enunțate, poziționează AUR în lista pretendenților reali pentru fotoliile de deputat, or, exemplul de “unitate a unioniștilor” adaugă plus valoare formațiunii.

Urmare celor expuse, se solicită și o concluzie, iar aceasta ar fi că în viitorul legislativ putem asista la o configurație mai puțin așteptată pentru unii și dorită cu determinare de alții. Dat fiind faptul că la moment sunt doar 2 formațiuni care cu siguranță depășesc pragul electoral– PAS și BECS, Partișul Șor și Blocul Renato Usatîi fiind la limită, este loc pentru regăsirea în Parlament a deputaților Platformei DA, Partidului Democrat din Moldova și apariția exponenților AUR, cu viziuni pro-românești.