Republica Moldova se clasează pe locul 86 din 193 de țări și teritorii, conform indicelui dezvoltării umane (IDU) pentru anul 2022, indice care măsoară progresul țărilor în domeniul sănătății, educației și nivelului de trai. Valoarea IDU de 0,763 plasează Republica Moldova în categoria țărilor cu dezvoltare umană înaltă.

Raportul privind dezvoltarea umană pentru anii 2023-2024, intitulat „Depășim impasul: redefinim cooperarea într-o lume polarizată” și lansat pe 13 martie 2024 de PNUD, evidențiază faptul că progresul neomogen în domeniul dezvoltării adâncește inegalitățile, exacerbează inegalitățile globale și alimentează polarizarea politică. În timp ce țările bogate raportează niveluri fără precedent de dezvoltare umană, multe dintre cele mai sărace state din lume nu și-au revenit la nivelul de dezvoltare de dinaintea crizei.

În ultimii treizeci de ani, Moldova a înregistrat o creștere cu 10,9% a valorii IDU (de la 0,690 la 0,763). Între 1990 și 2022, speranța de viață la naștere la nivel național a crescut cu 0,6 ani (68,6 ani în 2022), anii preconizați de școlarizare cu 4,6 ani (14,9 ani în 2022), iar media anilor de școlarizare cu 2,7 ani (11,8 ani în 2022). Venitul național brut pe cap de locuitor al Moldovei a scăzut cu aproximativ 7,8% (12,964 dolari SUA în 2022, valoare calculată la paritatea constantă a puterii de cumpărare), în aceeași perioadă de referință.

Inegalitățile existente duc la pierderi în materie de dezvoltare umană. Indicelele dezvoltării umane pentru Moldova scade cu 8,5% din cauza inegalităților. Moldova a înregistrat o valoare a indicelui inegalității de gen de 0,156 în 2022, situându-se pe locul 41 din 166 de țări. În 2022, valoarea IDU în cazul femeilor din Moldova a fost de 0,776, comparativ cu 0,751 pentru bărbați, indicele dezvoltării de gen fiind de 1,033, valoare printre cele mai înalte din regiunea Europei și Asiei Centrale.

„În timp ce Moldova s-a confruntat cu provocări semnificative, inclusiv repercusiunile războiului din Ucraina și criza energetică, progresul său constant din ultimele trei decenii în materie de dezvoltare umană denotă determinare și reziliență. Guvernul și numeroși parteneri de dezvoltare, inclusiv PNUD, abordează în mod proactiv creșterea costului vieții și criza energetică, demonstrând un angajament ferm de a susține și de a valorifica progresele dezvoltării umane ale țării”, a declarat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Deși Moldova se confruntă cu un mediu socio-economic, politic și de securitate dificil, țara își fortifică reziliența și nivelul de pregătire de a face față altor crize. Economia își revine, după o scădere de 5% în 2022. Ratele inflației au scăzut semnificativ în ultimul an, iar previziunile economice pentru 2024 prevăd o creștere suplimentară. În pofida acestor tendințe pozitive, îmbunătățirea structurală a economiei prin axarea asupra sectoarelor cu valoare adăugată ridicată se produce lent, subliniind necesitatea unor intervenții strategice pentru a îmbunătăți competitivitatea și serviciile financiare.

Pentru a înțelege mai bine consecințele inegalităților asupra multiplelor dimensiuni ale dezvoltării umane în Moldova, PNUD colaborează cu Biroul Național de Statistică la elaborarea unui indice multidimensional al sărăciei, care va fi publicat în 2024.

Raportul privind dezvoltarea umană pentru anii 2023-2024 subliniază faptul că de-globalizarea nu este nici fezabilă, nici realistă în lumea de astăzi și că interdependența economică rămâne ridicată. Raportul mai subliniază faptul că nicio regiune nu este aproape de a fi autousuficientă, întrucât toate se bazează pe importurile din alte regiuni în proporție egală cu sau mai mult de 25% pentru cel puțin un tip de bunuri și servicii esențiale.

Raportul subliniază modul în care se reconfigurează interdependența globală și încurajează dezvoltarea mai multor bunuri publice globale. Raportul propune patru domenii de acțiune imediată:

• bunuri publice globale pentru stabilitatea climatică, având în vedere că ne confruntăm cu provocări fără precedent;
• bunuri publice globale digitale, pentru o mai mare echitate cu ajutorul noilor tehnologii, în vederea unei dezvoltări umane echitabile;
• mecanisme financiare noi și extinse, inclusiv o nouă cale de cooperare internațională care să completeze asistența umanitară și ajutorul tradițional pentru dezvoltare acordat țărilor cu venituri mici;
• reducerea polarizării politice prin noi abordări de guvernanță axate pe consolidarea vocilor contradictorii și pe combaterea dezinformării.

În acest context, multilateralismul are un rol fundamental, potrivit Raportului, deoarece angajamentele bilaterale nu sunt capabile să abordeze natura globală ireductibilă a furnizării bunurilor publice globale.