Dumitru Spătaru

Urmărind cu mare atenție evoluțiile și involuțiile din politica din Republica Moldova, trecem cu vederea un șir de aspecte importante, o analiză (chiar și sumară) a cărora scoate în evidență faptul că suntem mai aproape ca oricând de soluționarea problemei transnistrene.

De ce Rusia ar fi interesată de soluționarea problemei transnistrene? Pentru că ultimele alegeri parlamentare i-au demonstrat că nu mai deține controlul asupra regiunii și că lucrurile în stânga Nistrului evoluează după cum își doresc unii factori de decizie locali sau… unii politicieni de la Chișinău. De asemenea, Rusia are acum de „întreținut” republicile autoproclamate din Ucraina, care sunt mult mai importante pentru ea decât Transnistria. În această situație, Transnistria a devenit pentru Rusia un fel de „geamantan fără mâner”, de care ea ar scăpa cu plăcere.

De ce SUA și UE ar fi interesate de soluționarea problemei transnistrene? Pentru că această republică nerecunoscută este chiar la frontiera UE și NATO și reprezintă un focar de instabilitate majoră, ca să nu mai vorbim despre armamentul din stânga Nistrului, care ajunge în diferite „puncte fierbinți” de pe glob. De asemenea, Transnistria reprezintă o amenințare permanentă pentru Ucraina, care e susținută puternic de UE și SUA.

De ce OSCE ar fi interesată de soluționarea problemei transnistrene? Petru că asupra acestei organizații crește presiunea că, activând de decenii, nu a reușit să soluționeze nici un conflict teritorial din Europa. OSCE are nevoie de un exemplu de succes în acest sens, în caz contrar presiunea asupra sa va crește în continuare. Iar problema transnistreană e cea mai ușor de soluționat dintre toate problemele de acest fel din Europa.

De ce Ucraina ar fi interesată de soluționarea problemei transnistrene? Pentru că în ultimii ani, Kievul a înțeles că Transnistria nu e doar problema Republicii Moldova, ci și a sa, aceasta devenind o gravă amenințare la adresa statului vecin pe fonul evenimentelor cu tentă de dezmembrare teritorială ce au avut loc. Important e și faptul că, odată cu schimbarea puterii la Kiev, au dispărut și factorii decizionali cu „interese economice” în Transnistria, ceea ce face și mai accesibilă o soluție pentru problema respectivă.

Se creează impresia că, pentru soluționarea problemei transnistrene, a rămas ca acest lucru să și-l dorească… Chișinăul. Dar își doresc oare factorii decizionali din Republica Moldova acest lucru? Iată aici e marea întrebare…