În perioada 4-10 octombrie 2022, compania Date Inteligente SRL a realizat un sondaj la nivel național folosind metoda: 94.8% CATI, 5.2% CAWI, pentru un eșantion total de 1020 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%, iar numărul localităților incluse în eșantion este de 380. Datele sunt ponderate pentru a corespunde structurii populației totale pe gen, grupe de vârstă, mediu de reședință, regiuni de dezvoltare, regiuni statistice iData și etnii.

1. Situația socio-politică în Republica Moldova
Mai mulți cetățeni ai RM consideră că lucrurile merg într-o direcție corectă, comparativ cu rezultatele studiului din septembrie. Astfel, procentul celor care consideră că lucrurile merg într-o direcție corectă este 33.5%, sau cu 2.8pp mai mult, iar ponderea cetățenilor RM care cred că lucrurile în țară merg în direcția greșită este de 55.9%, ceea ce este cu 3.1pp mai puțin decât în luna septembrie.

Dezagregarea, pe regiuni statistice iData, a identificat faptul că, într-o pondere mai mare, respondenții consideră că lucrurile în RM merg într-o direcție corectă în: Chișinău (sectoarele Rîșcani (52.6%), Botanica (49.1%) și Centru (48.8%), dar și în regiunea statistică iData – Hîncești (46.2%). Pe cealaltă parte, într-o pondere mai mare, respondenții consideră că lucrurile în RM merg într-o direcție greșită în: Găgăuzia (81.4%), Rîșcani-Nord -71.2% și Bălți (70%).

În luna octombrie au fost menționate mai multe evenimente ce au avut un impact asupra spațiului informațional din Republica Moldova. Pe locul 10 – este Ocuparea a patru regiuni din Ucraina (0.4%), pe locul 9 – Maratonul Chișinău (0.5%), pe locul 8 – Mobilizarea în Federația Rusă (0.5%), pe locul 7 – Procesul de aderare al RM la UE (0.6%). Pe locul 6 se află Vizitele Maiei Sandu peste hotare (1.8%), pe locul 5 – Războiul dintre Rusia și Ucraina (2.4%), pe locul 4 – Scumpirea gazului și probleme cu accesul la gaz (4.4%), pe locul 3 – Creșterea generală a prețurilor (9.6%). Pe locul 2 – Sărbători și comemorări: 1 septembrie, Ziua Profesorului, Hramul localității, zile de naștere etc. (11.3%). Cel mai important eveniment al lunii, în opinia celor mai mulți moldoveni (14.7%) se referă la Proteste organizate de Partidul Popular Șor.

În cazul alegerilor parlamentare, 19.7% dintre respondenți ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (cu 0.3pp mai mult ca în septembrie), 17.1% pentru Partidul Popular Șor (cu 0.4pp mai mult ca în septembrie), 14.3% ar vota cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, 3.8% ar vota pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, iar 3.2% pentru Platforma DA. Cele cinci formațiuni politice ar ajunge în Parlamentul RM și ar obține respectiv: PAS – 34 mandate, PPȘ – 30 mandate, PSRM – 25 mandate, PCRM – 7 mandate, iar Platforma DA – 5 mandate, fără a lua în calcul votul cetățenilor RM din Diasporă și din Stânga Nistrului.

Principalul partid extraparlamentar este Partidul „Mișcarea Alternativă Națională”, care ar întruni 1.3% din simpatiile întregului eșantion (cu 1pp mai puțin ca în septembrie). Totuși acest partid încă nu este oficial înregistrat și nu este activ. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei ar înregistra o mică scădere, ajungând la 0.7% (cu 0.5pp mai puțin ca în septembrie). Formațiunea politică PACE ar acumula 1.1% din voturi. Partidul Nostru a înregistrat o mică scădere față de luna septembrie, ajungând la 0.7%, iar celelalte partide în total ar acumula 0.9%, cu o scădere de 0.3pp față de septembrie.

Președintele RM, Maia Sandu, continuă să se bucure de încrederea unui număr mare de persoane adulte din RM, comparativ cu alți politicieni – 17.2%. Ratingul ei este în creștere cu 1pp comparativ cu septembrie. Ilan Șor se plasează pe locul doi, înregistrând 12.7%, cu o creștere de 0.2pp. Coboară pe locul trei Igor Dodon, cu o scădere de 1pp, înregistrând 12.4%, urmat de Ion Ceban (2.9%),  Ion Chicu (2.8%), Marina Tauber (1.3%) și Vladimir Voronin (1.2%). Igor Grosu s-a poziționat pe locul opt (0.8%), Dinu Plîngău pe locul nouă (0.7%), iar Andrei Năstase pe locul zece (0.5%). Natalia Gavrilița s-a plasat pe locul 11, acumulând 0.4%, cu 0.2pp mai puțin decât în septembrie. Andrei Spînu a acumulat 0.3% din preferințele respondenților, poziționându-se pe locul doisprezece. Alți politicieni se bucură de cea mai mare încredere din partea a mai puțin de 2.1% din populație.

La capitolul „politicianul care a fost cel mai activ în luna octombrie”, pe primul loc se poziționează Ilan Șor înregistrând 27.1% (cu 14.7pp mai mult comparativ cu septembrie). De pe primul loc, coboară pe al doilea Maia Sandu (15.0%), cu o scădere față de septembrie cu 1.5pp. Pe locul trei rămâne Igor Dodon (4.3%), cu o scădere de 6.5pp față de septembrie.
Al patrulea cel mai activ politician a fost primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban (4.0%), urmat de Andrei Spînu (1.3%), Ion Chicu (1.3%), Natalia Gavriliță (1.2%), Igor Grosu (0.6%), Dinu Plîngău (0.5%), Marina Tauber (0.3%), Zinaida Greceanîi (0.3%) și Vlad Bătrîncea (0.3%).

Vectorul pro-european continuă să domine simpatiile cetățenilor din RM, 58.3% dintre ei ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu o scădere de 2.5pp față de septembrie. Regiunile statistice iData, care susțin într-o proporție mai mare aderarea RM la UE sunt: Hîncești (83.7%) și Chișinău (regiunile Buiucani 79.0% și Botanica – 78.4%)
Sentimentul unionist înregistrează o slabă scădere comparativ cu septembrie, în prezent 34.1% din populația adultă este gata să voteze pentru unirea Republicii Moldova cu România. Regiunile statistice iData, care susțin într-o proporție mai mare, unirea RM cu România sunt: Hîncești (63.9%), Ungheni (45.6%) și Chișinău (sectorul Rîșcani- Chișinău – 43.5%)
Mai puțini sunt susținătorii aderării RM la NATO, care în prezent reprezintă 22.8%, cu 1.6pp mai puțin decât în luna septembrie. Ponderea celor care susțin recunoașterea independenții Transnistriei, a scăzut nesemnificativ, cu 0.6pp, înregistrând, în prezent, 28.0%.

În opinia a 41.8% din respondenți, PAS nu și-a respectat deloc promisiunile electorale, 22.9% consideră că în mică măsură, 22.1% consideră că în proporție medie, 5.8% consideră că a respectat promisiunile în mare măsură, iar 1.0% în foarte mare.
Întrebați cine este vinovat de criza economică din Republica Moldova, 52.4% consideră că guvernarea, 18.7% consideră că este criza economică mondială, 17.0% războiul din Ucraina, iar 1.6% consideră că este opoziția.
Politicienii din opoziție, care ar putea mobiliza mai mulți oameni pentru proteste, în opinia cetățenilor sunt: Ilan Șor (31.0%), Igor Dodon ( 17.0%) și Ion Ceban (6.4%).
Respondenții în proporție de 60.2% susțin desfășurarea de alegeri parlamentare anticipate, iar 37.1% nu susțin aceasta.

2. Situația socio-politică din regiune
Respondenții, întrebați cu ce parte țin în războiul dintre Rusia și Ucraina, au declarat în proporție mai mare (57.5%) că nu țin cu nicio parte din conflict, într-o pondere de 16.2% – țin strict cu Ucraina, 10.7% din respondenți țin mai degrabă cu Ucraina, 8.0% țin strict cu Rusia, iar 4.2% țin mai degrabă cu Rusia. Cei care țin mai degrabă cu Rusia în război, repartizați pe regiunile statistice iData sunt: Găgăuzia (57.2%), Bălți (20.1%), Anenii Noi (16.0%) și Chișinău (sectorul Rîșcani Nord – 16.0%). Cei care țin mai degrabă cu Ucraina în război, repartizați pe regiunile statistice iData sunt: Chișinău (sectoarele: Rîșcani-Chișinău – 50.0%, Buiucani (40.3%), Centru (37.7%) și Botanica (37.6%).
Respondenții, în proporție de 57.9%, consideră ilegală anexarea a 4 regiuni din Ucraina: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, de către Rusia, iar 18.6% consideră această acțiune ca fiind legală.

3. Pregătirea pentru iarnă 
Cea mai mare parte a respondenților au declarat că vor avea nevoie de bani suplimentari pe lângă cei disponibili, pentru a se încălzi în sezonul rece. Astfel 27.8% mai au nevoie de o sumă cuprinsă între 5 și 10 mii lei, 18.8% au specificat o sumă cuprinsă între 10 și 20 mii lei, iar 10.8% mai au nevoie de o sumă cuprinsă între 3 și 5 mii lei.
Cele mai multe gospodării (60.2%), se vor încălzi cu lemne, 28.2% se vor încălzi cu încălzire autonomă pe gaz, 18.4% se vor încălzi cu cărbune, 16.2% au încălzire centralizată, 5.3% se vor încălzi cu Brichete/peleți, 4.4% pe bază de energie electrică iar 3.9% cu tizic.
Numai 19.4% din respondenți au declarat că gospodăria casnică din care face parte își va putea permite să achite pentru încălzirea locuinței în perioada rece a anului, 21.0% vor putea achita doar o parte importantă din consum, 25.7% vor putea achita doar o mică parte din consum, iar 17.8% nu vor putea achita deloc.
O pondere mare din respondenți (56.7%) consideră că Republica Moldova va avea gaz în sezonul rece, mai scump, din alte surse, 16.5% consideră că va avea gaz primit din Rusia, iar 8.6% consideră că nu va avea deloc.

4. Producția de vin casnic
Circa 28.7% din gospodăriile din RM au fabricat sau intenționează să fabrice vin de casă sau 248 mii de gospodării în total. În mediu, o gospodărie planifică să producă 312 litri de vin, iar în total, vor produce în 2022 circa 78 milioane litri de vin, ceea ce este echivalentul a 4.6 litri de alcool pur la 1 persoană adultă pe an.
Circa un sfert din gospodăriile ce planifică să fabrice vin, vor produce între 120 și 200 litri, circa 18%  între 60 și 100 litri, 17% – între 305 și 500 litri, 15% – între 250 și 300 litri, 12% – între 600 și 1000 litri, 8.3% – 50 litri și 4.3% vor produce peste o tonă de vin.
Regiunile statistice iData unde ponderea gospodăriilor ce intenționează să producă vin în 2022 este mai mare sunt: Călărași (61.6%), Comrat (49.6%), Florești (47.0%), Anenii Noi (45.1%) și Hâncești (41.5%).