În perioada 3-12 septembrie 2022, compania Date Inteligente SRL a realizat un sondaj la nivel național folosind metoda CATI, pentru un eșantion total de 1012 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%, iar numărul localităților incluse în eșantion este de 378.

1. Situația socio-politică în Republica Moldova

Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită este de 59%, ceea ce este cu 2.2pp mai puțin decât în luna iunie. În același timp, procentul celor care consideră că lucrurile merg într-o direcție corectă a înregistrat valoarea de 30.7%, ceea ce este cu 2.5pp mai mult comparativ cu luna iunie.

În luna septembrie au fost menționate mai multe evenimente ce au avut un impact asupra spațiului informațional din Republica Moldova. Pe locul 10 – este Ambrozia și alergia provocată de ea (0.4%), pe locul 9 – Reținerea lui Igor Dodon (0.5%), pe locul 8 – Procesul de aderare la UE (0.5), pe locul 7 – scumpirea carburanților (0.6%). Pe locul 6 se află Reținerea Marinei Tauber (1%), pe locul 5 – Acordarea compensațiilor de către guvern (1.4%), pe locul 4 – Scumpirea gazului (1.8%), pe locul 3 – Proteste anti-guvernamentale (7.9%). Pe locul 2 – Creșterea generală a prețurilor (12.8%). Cel mai important eveniment al lunii, în opinia celor mai mulți moldoveni (18%) se referă la Sărbători naționale Limba Noastră și Ziua Independenții

În cazul alegerilor parlamentare, 20.8% dintre respondenți ar vota pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (cu 5.5pp mai puțin ca în iunie), 19.4% – pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (mai puțin cu 3.2pp față de iunie), iar 16.7% ar vota cu Partidul Popular Șor (cu 3.9pp mai mult ca în iunie). Aceste trei formațiuni politice ar ajunge în Parlamentul RM și ar obține respectiv: BCS – 37 mandate, PAS – 34 mandate și PPȘ – 30 mandate, fără a lua în calcul votul cetățenilor RM din Diasporă și din Stânga Nistrului. Principalul partid extraparlamentar care ar putea ajunge în Parlament rămâne Platforma DA, în ușoară creștere față de iunie, care ar întruni 2.9% din simpatiile întregului eșantion. Noul partid „Mișcarea Alternativă Națională” ar acumula 2.3%, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei ar înregistra o mică scădere, ajungând la 1.2%, Partidul Nostru a înregistrat o scădere față de luna iunie, ajungând la 0.8%, iar celelalte partide în total ar acumula 1.2%, cu o creștere de 0.4pp față de iunie.

Președintele RM, Maia Sandu, continuă să se bucure de cea mai mare încredere a unui număr mai mare de persoane adulte din RM, comparativ cu alți politicieni – 16.2%, totuși, ratingul ei continuă să scadă, ca și ratingul PAS. Igor Dodon rămâne pe locul doi, dar indicatorul scade cu 4.9pp, înregistrând 13.4%. În schimb, în ultimele două luni a crescut semnificativ ponderea celor care au cea mai mare încredere în Ilan Șor, care rămâne pe locul trei cu 12.5%, sau cu 5pp mai mult comparativ cu iunie, urmat de Ion Ceban (5.6%), Marina Tauber (2.4%), Igor Grosu (1.7%) și Vasile Costiuc (1.7%). Vladimir Voronin s-a poziționat pe locul nouă (1.5%), Renato Usatîi pe locul zece (0.9%), Natalia Gavrilița și Dinu Plîngău a câte 0.6%. Alți politicieni se bucură de cea mai mare încredere din partea a mai puțin de 1.9% din populație.

La capitolul „politicianul care a fost cel mai activ în luna septembrie”, constatăm faptul pe primul loc rămâne „Maia Sandu” (16.5%) cu o scădere față de iunie cu 5.7pp. Pe locul doi de pe patru urcă Ilan Șor (12.4%). Pe locul trei coboară „Igor Dodon” (10.8%), înregistrând o scădere cu 2.1pp. Al patrulea cel mai activ politician a fost primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban (5.2%), urmat de Marina Tauber (1.8%), Igor Grosu (1.2%), Ion Chicu (1.1%), Natalia Gavriliță (1%) și Andrei Spînu (1%), Vlad Bătrîncea(0.9%), Vladimir Voronin (0.8%) și Dinu Plîngău (0.6%).

Vectorul pro-european continuă să domine simpatiile cetățenilor din RM, 60.8% dintre ei ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu o creștere de 7pp față de iunie. Sentimentul unionist înregistrează o slabă scădere comparativ cu iunie, în prezent 34.6% din populația adultă este gata să voteze pentru unirea Republicii Moldova cu România. Mai puțini sunt susținătorii aderării RM la NATO, care în prezent reprezintă 24.4%, cu 1.1pp mai mult decât în luna iunie. Pe de altă parte, după declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina, a crescut nesemnificativ ponderea celor care susțin recunoașterea independenții Transnistriei. În prezent, 28.6% susțin acest fapt.

2. Situația socială și pregătirea pentru școală

Cea mai mare parte a respondenților au declarat că au fost afectați într-o mare măsură (71.5%) de creșterea generală a prețurilor. De asemenea, o bună parte (22.1%) au afirmat că au fost afectați într-o măsură mică și doar 5.5% nu au fost afectați deloc de inflație.

Din totalul gospodăriilor chestionate, puțin peste o treime (36.5%) au copii care merg la școală. Pentru pregătirea de școală, părinții au cheltuit în mediu 5488 lei per gospodărie, fiecare având în mediu 1.5 elevi. Totuși, 2% din gospodării au afirmat că nu au suportat cheltuieli de pregătire de școală, 4.3% au cheltuit până la 1000 de lei în total, 8% – au cheltuit între 1000 și 2000 de lei, 17.4% au cheltuit între 2 și 3 mii de lei, iar cei mai mulți – 27.3% au cheltuit între 3 și 5 mii de lei. Din total, 5% din gospodării au afirmat că au cheltuit peste 10 mii de lei pentru pregătirea de școală. Astfel, cheltuielile medii pentru pregătirea de școală pentru un elev au constituit 3550lei.

Respondenții au fost întrebați dacă susțin trecerea la învățământ online pe timp de iarnă din cauza scumpirii gazului, astfel 77% nu susțin această idee, 16.7% susțin și 6.3% nu au o părere clară la acest subiect.

Întrebați dacă sunt alergici la ambrozie, 16.9% din respondenți au răspuns pozitiv. Cei mai afectați de ambrozie sunt cei din zona de sud a țării (22.4%), persoanele în vârstă (19.2%) și locuitorii din mediul urban (21.2%). De asemenea, femeile (17.6%) sunt ceva mai afectate de ambrozie decât bărbații (16.1%). Mai puțini afectați sunt: locuitorii din regiunea de Nord (13.2%), locuitorii mediului rural (13.7%) și tinerii de până la 30 de ani (12.7%)