Declinul economiei naţionale este unul evident, iar o dovadă în acest sens este şi statistica oficială a ţării. Astfel, în ultimii doi ani, Republica Moldova practic nu a avut creştere economică (în 2023 – 0,7%, iar în 2024 – 0,1%), iar tot mai mulţi economişti vorbesc deja în termeni concreţi de intrarea în recesiune. Exporturile continuă să scadă (în anul 2023 exporturile s-au micşorat cu 6,5%, în 2024 – cu 12,2%, iar în primele luni ale anului curent – cu 14,8%). În acelaşi timp, importurile cresc în ritm galopant (doar în 2024 acestea au crescut cu 4,5%, iar în primele luni ale anului curent – cu 16%). Toate acestea vorbesc despre un singur lucru – a venit timpul ca Republica Moldova să declare drept prioritate absolută susţinerea producătorilor autohtoni. Numai urmând această cale putem salva economia, căci producători locali puternici înseamnă locuri de muncă (ceea ce ar contribui şi la ameliorarea crizei demografice – oamenii nu vor mai pleca în căutarea unui loc de muncă bine plătit peste hotare, ci îl vor avea la ei acasă), mai multe impozite şi taxe la buget, sporirea potenţialului de export şi diminuarea importurilor. Iar un rol de bază în acest proces trebuie să revină producătorilor agricoli, Moldova având un potenţial enorm din acest punct de vedere.

Din păcate, chiar dacă constatăm existenţa potenţialului menţionat, nu putem trece cu vederea faptul că agricultura traversează o perioadă destul de complicată. În 2024, scăderea înregistrată în agricultură a fost de 14,6%, iar unii experţi au publicat studii la temă, care arată că circa 31 000 de fermieri şi-au pierdut locul de muncă doar anul trecut. Ca să înţelegem cât de gravă este situaţia, cred că se cere de precizat că anul trecut importurile de grăsimi și uleiuri vegetale au crescut de 3,4 ori, de produse lactate și ouă de păsări – cu 21,5%, de legume și fructe – cu 10,1%, de zahăr şi preparate pe bază de zahăr – de 1,8 ori etc. Şi aceasta în condiţiile în care Moldova e ţară agrară şi nu doar că şi-ar putea acoperi necesarul pentru consum, dar şi exporta!

Menţionam mai sus despre locurile de muncă. Şi în acest domeniu situaţia este extrem de critică. Spre exemplu, în anul 2024 forţa de muncă în Republica Moldova a înregistrat o descreştere de 7,6%. Populaţia activă a ajuns să constituie doar 849 mii de persoane, iar populaţia ocupată – 816,7 mii persoane, reducându-se în decurs de un an cu 6,6%. Situaţia este gravă dacă luăm în calcul faptul că fiecare al treilea angajat este în sectorul public. Deci, doar două treimi de angajaţi revin sectorului real al economiei. La modul practic, vorbim de circa 544 000 angajaţi în sectorul real al economiei, număr care este mai mic chiar decât numărul pensionarilor din Moldova (circa 675 000). Situaţia o pot schimba doar producătorii autohtoni, însă, pentru ca ei să se poată dezvolta şi să creeze noi locuri de muncă, e nevoie de susţinerea statului.

Vorbind de producătorii autohtoni, trebuie să punem unele accente importante. În primul rând, trebuie susţinuţi producătorii agricoli, pentru că agricultura realmente poate deveni temelia dezvoltării economice. În al doilea rând, trebuie să se facă o diferenţiere clară între sectoarele agricole ce merită să fie susţinute în mod prioritar, dat fiind potenţialul enorm pe care-l au. Personal, consider de mare perspectivă astfel de domenii ca: viticultura, pomicultura, zootehnia şi ramura de producere a tutunului. Numai ramura de producere a tutunului anterior avea o pondere în PIB de circa 23%, asigurând cu locuri de muncă fiecare al patrulea angajat din Moldova. Desigur, sunt şi alte domenii agricole de perspectivă, dar scopul meu nu este să mă refer la fiecare dintre ele în acest material. La această etapă, este important să înţelegem că atitudinea statului faţă de producătorii locali trebuie regândită. În special, atitudinea faţă de producătorii agricoli. Dacă acest lucru nu va fi făcut, nu vom putea vorbi în termeni reali de relansarea economiei naţionale.

Oleg Ţurcan, om de afaceri, investitor, filantrop