Victor Nichituș

Întâlnirea de lucru la care a participat conducerea Partidului Socialiștilor, premierul Ion Chicu și conducerea Partidului Democrat din Moldova nu ascunde în ea scenarii conspiraționiste. A fost o întâlnire firească între formațiunile politice care au votat Cabinetul de Miniștri condus de Ion Chicu. Principalele teme discutate la întâlnire au fost legate de activitatea parlamentară și guvernamentală în perioada următoare. De aici.

Un comunicat de presă al Biroului executiv al Partidului Democrat din Moldova a infirmat supozițiile potrivit cărora s-ar purta negocieri cu socialiștii în vederea formalizării unei alianțe de guvernare. „Partidul Democrat din Moldova infirmă speculațiile care au apărut în spațiul public referitoare la negocierea unei eventuale coaliții PDM – PSRM. Partidul Democrat din Moldova nu poartă actualmente discuții pentru crearea unor alianțe. Asemenea decizii se iau doar în cadrul Consiliului Politic Național al PD, în mod democratic și transparent. Reacțiile apărute public nu au nicio motivație”, se arată în declarație. De aici.

Supoziția despre o posibilă formalizare politică dintre socialiști și democrați a plecat de la declarația făcută de președintele Partidului Democrat din Moldova, Pavel Filip, în cadrul unei emisiuni de la televiziunea Moldova 1, că formațiunea pe care o conduce este gata să discute despre formarea unei coaliții cu socialiștii moldoveni, dar pentru asta ar fi nevoie ca democrații să obțină „portofolii în Cabinetul de Miniștri condus de Ion Chicu”.

Îmi pare firesc ca formațiunile politice care au votat pentru învestirea Cabinetului Chicu să poarte discuții la cel mai înalt nivel. Poate fi vorba despre coordonarea păstrării continuității programelor guvernamentale de ridicare a calității vieții a moldovenilor din provincie, programe care au început în timpul guvernului Filip, dar și de obținerea de asigurări din partea decidenților statului moldovean – președintele Dodon și președintele Parlamentului, Zinaida Greceanâi – că socialiștii nu vor  trece liniile roșii. Voi aminti că, într-o postare publică, Pavel Filip a notat că, la ședința Consiliului Politic Național s-a decis crearea unui guvern din umbră, constituit din vicepreședinții partidului, care va monitoriza atent activitatea autorităților. Filip a amintit că doctrina politică a democraților moldoveni este cea a social-democrației europene. De aici.

Într-un comentariu dedicat Partidului Democrat din Moldova, comentatorul politic Roman Mihăeș a constatat că, la ședința Consiliului Politic Național, „grupul Candu a fost marginalizat” și că demersul politic al lui Andrian Candu nu a fost susținut. Mihăeș este categoric: „grupul Candu, nu mai are ce face în Partidul Democrat”. De aici.

Este clar că majoritatea deputaților din fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova au o poziție mai apropiată de guvernul Chicu. Este vizibilă și detașarea lui Andrian Candu de această majoritate, care a creat un curent de opoziție partinică, firesc la rândul lui. Andrian Candu a fost un apropiat al fostului președinte democrat, Vladimir Plahotniuc. Probabil, o disoluție a democraților moldoveni, prin despărțirea grupului Candu (patru sau cinci deputați) de fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova va avea loc doar în momentul în care Partidul Democrat din Moldova și-ar asuma, prin miniștrii prezenți în Cabinetul Chicu, guvernarea alături de socialiști.

Nu fac eu raportul dintre plusurile și dezavantajele asumării guvernării de către Partidul Democrat. Să și-l facă!

Frământările interne ale democraților moldoveni și colaborarea pragmatică cu socialiștii nu îi împiedică să voteze alături de fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate și, posibil, cea a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, declarația comună cu privire la integrarea europeană.

Voi aminti că, în octombrie 2018, 13 deputați, liberali și liberal-democrați, nu au susținut inițiativa Partidului Democrat de a introduce în Constituția Republicii Moldova obiectivul de integrare europeană a statului moldovean.

Cei 13 deputați au condiționat votul lor de introducerea sintagmei “limba română” în legea supremă a Republicii Moldova – o condiționare care a purtat un vizibil caracter electoral. (Alegerile parlamentare au avut loc în februarie 2019.)

Prin declarația comună cu privire la integrarea europeană Chișinăul transmite conducerii Uniunii Europene și celor care au decis că Uniunea Europeană nu se mai extinde, un semnal politic dificil: proiectul de țară al Moldovei ține ȘI de aprofundarea prevederilor conținute de Acordul de Asociere.

Nu m-ar mira dacă declarația ar fi votată și de către deputați ai Partidului Socialiștilor.