www.coment.md

Cota electoratului pro-european în structura totală a electoratului din Moldova este în descreştere continuă şi acest lucru se vede inclusiv din sondajele de opinie ce se fac periodic. O dovadă este şi recentul sondaj al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Moldova.

Potrivit sondajului, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) ar acumula în alegeri 32,7%, Partidul Democrat din Moldova (PDM) – 11,5%, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 10,8% și Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PDA) – 10%. Totodată, Partidul Șor (PȘ) ar acumula – 2,9%, Partidul Nostru (PN) – 2,3%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) – 1,9%.

Dincolo de faptul că acest sondaj ne arată că PSRM are capacitatea de a acumula de unul singur numărul necesar de voturi pentru a crea majoritatea parlamentară, sondajul scoate în evidenţă faptul că ponderea electoratului de stânga este cam de 40% din cei care vor vota (procentele PSRM, PŞ, PN şi PCRM), iar a electoratului pro-european – doar de 20% (procentele PAS şi PDA). Electoratul PDM nu mai poate fi identificat ca pro-european, după trecerea acestui partid pe platforma pro-Moldova. Cel mai probabil, e vorba de un mix de electorat pro-est şi pro-vest, care, odată cu prăbuşirea PDM, se va orienta din nou geopolitic, completând rândurile celor două tabere de bază. Astfel, putem concluziona că circa 45% din electoratul decis e de stânga, iar 25% – de dreapta. Iar aceste cifre scot încă o dată în evidenţă discrepanţa mare dintre două tabere electorale care până mai ieri erau aproape egale.

Prin ce se explică scăderea ponderii electoratului pro-european? Prima posibilă explicaţie este că o bună parte a alegătorilor din respectiva categorie au părăsit ţara pentru totdeauna, iar activismul lor politic (acolo unde sunt) s-a diminuat simţitor. E rezonabil să presupunem că marea majoritate a celor 106 cetăţeni, care, potrivit statisticilor organizaţiilor internaţionale, părăsesc în fiecare zi Moldova pentru totdeauna sunt alegători pro-europeni. Alegătorii de stânga merg şi ei peste hotare, însă, de regulă, temporar, nu pentru totdeauna.

A doua posibilă explicaţie este că electoratul pro-european preferă să completeze rândurile indecişilor sau apaticilor din punct de vedere electoral, fiind dezamăgiţi de rezultatele guvernărilor declarate pro-europene ce au condus ţara de la 2009 încoace. Obiectiv vorbind, aceste rezultate sunt mult mai proaste chiar decât pe timpul guvernării comuniste şi alegătorii pro-europeni au de ce să fie dezamăgiţi.

A treia posibilă explicaţie este că noile partide de dreapta (PAS şi PDA) nu au reuşit să mobilizeze integral electoratul pro-european, inclusiv cel din diasporă şi nu e clar încă dacă vor reuşi acest lucru în perioada scurtă ce a mai rămas până la alegeri.

Posibil sunt şi alte explicaţii, însă acestea trebuiesc lăsate deja pe seama sociologilor şi demografilor. Pentru ceilalţi e clar un lucru: ponderea electoratului pro-european este mai slabă ca oricând în ultimii ani, iar aceasta poate influenţa decisiv rezultatul următoarelor alegeri parlamentare.