Vlad Filat, ex-prim-ministru, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a spus că instituirea unei celule anticriză era imperativă încă din decembrie 2024, mai exact, cel târziu pe 2 decembrie, și nu la 1 ianuarie 2025 – așa cum a făcut-o Guvernul. 

„În fața unei crize eminente, incapacitatea de a anticipa și de a implementa măsuri urgente pentru asigurarea securității energetice denotă o lipsă de viziune strategică”, a subliniat el.

Astfel, politicianul s-a referit la câteva aspecte importante:

„1.Consum și povara cetățenilor:

– Consum de vârf: În orele critice ale dimineții și serii, Republica Moldova consumă între 800-1.000 MWh, ceea ce evidențiază o presiune sporită pe rețelele de import.

– Capacitatea minimă garantată pentru R. Moldova la hotarul cu România este de 315 MWh.

– La alte hotare cu ENTSO-E, pentru Moldova au fost alocate suplimentar de la 20 MW până la 115 MW în funcție de ora zilei.

– Consum lunar: În ianuarie 2025, consumul total de energie electrică este estimat la 450.000 MWh.

– Costuri pentru cetățeni: Facturile pentru energie electrică în ianuarie 2025 vor atinge 110 milioane de euro, o valoare de cel puțin două ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024.

2.Structura surselor de energie (ianuarie 2025):

Importuri din România: 55-60%
Termoelectrica: 23-30%
Energie regenerabilă: 7-10%
CET-Nord: 4-5%
NHE Costești: 0,5-1%

Această structură demonstrează o dependență periculoasă de importuri, în special în condițiile în care prețurile pe piața internațională sunt în continuă creștere. Dacă vom depăși importul peste 60% vom fi nevoiți să cumpărăm mai multă energie la preț de avarie.

3.Creșterea prețurilor de import:

– Prețurile energiei electrice importate din România sunt preconizate să crească de la 120 Euro/MWh la 160-180 Euro/MWh.
– Această situație va genera majorări în lanț, afectând nu doar gospodăriile, ci și sectorul economic, deja vulnerabil.

4.Lipsa de anticipare:
Guvernul pare să nu înțeleagă că cererea de energie va continua să crească, nu doar în Moldova, ci și în România și regiune.

5.Inacțiunea în diversificarea surselor:
Ponderea redusă a energiei regenerabile și a producției interne arată că nu s-au făcut investiții strategice pentru reducerea dependenței de importuri.

6.Incapacitatea de gestionare:
Măsurile reactive, în locul unor soluții proactive, lasă Moldova la mila piețelor internaționale și a deciziilor politice externe.

7.Povara fiscală asupra cetățenilor:
Dublarea costurilor energetice reflectă nu doar volatilitatea pieței, ci și incapacitatea autorităților de a proteja populația prin măsuri eficiente”.