www.coment.md

În ultima perioadă, se aud tot mai multe informaţii despre faptul că în Moldova ar urma să fie implementată o nouă reformă administrativ-teritorială. Dar există suficiente argumente de ce respectiva reformă nici nu trebuie măcar discutată, nu tocmai implementată.

Preconizata reformă administrativ-teritorială va presupune, în primul rând, îndepărtarea serviciilor publice de cetăţeni. Crearea unor noi unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi va însemna automat că cetăţenii nu vor mai putea ridica din centrele lor raionale diversele documente de care au nevoie, ci vor trebui să meargă în noile centre administrative, care vor fi cu zeci de kilometri mai departe decât acum. O dovadă în acest sens este tristul exemplu al judeţelor, care au fost create în Moldova după aşa-zisa reformă administrativ-teritorială din 1998-1999. Ca şi atunci, oamenii vor trebui să parcurgă distanţe mai lungi, ceea ce înseamnă pierdere de timp şi bani în plus pentru drum.

În al doilea rând, după această aşa-zisă reformă vor dispărea cea mai mare parte a primăriilor actuale. La această concluzie ne duce numărul minim de oameni care se vehiculează că trebuie să fie într-o localitate pentru ca să existe primărie. La cât de pustii sunt acum satele, putem presupune că cea mai mare parte din ele nu vor avea primării. Astfel, în loc să fie create condiţii ca oamenii să se întoarcă acasă, în loc să renaştem satele, se va distruge şi ceea ce a mai rămas. Oamenii care trăiesc acum în sate nu vor avea nici măcar primărie, de unde obţin minimul de documente de care au nevoie la nivel local. Lipsite de organul de administrare locală, multe sate pur şi simplu vor dispărea.

Îngrijorătoare această preconizată reformă este şi din punctul de vedere al accesului la servicii medicale. În rezultatul ei, nu numai că vor dispărea multe din centrele medicale din sate (dacă primăriile vor fi lichidate, ce să mai vorbim de policlinici sau de centre medicale!), dar şi ar putea fi închise multe policlinici raionale. Pentru un minim de asistenţă medicală oamenii vor trebui să parcurgă zeci de kilometri până în noile centre administrative. Dar nu toţi vor avea timp şi bani pentru astfel de drum lung, aşa că oamenii pir şi simplu se vor resemna şi se vor lăsa în voia sorţii. Aceasta va fi echivalentul unei catastrofe umanitare.

Dacă vor fi lichidate instituţiile medicale şi primăriile, e clar că şi şcolile săteşti sunt ameninţate. Cei care au luat puterea în 2009 şi până acum au închis mai multe şcoli, iar o nouă reformă administrativ-teritorială le poate oferi un nou pretext în acest sens. Mai ales că, reforma va duce la depopularea satelor într-o măsură şi mai mare şi vor avea şi pretext să spună de ce şcolile trebuiesc închise.

Analizele preventive arată că noua reformă administrativ-teritorială va fi o lovitură puternică şi în mediul de afaceri. Multe unităţi comerciale de la sate pur şi simplu se vor închide – fie ca urmare a unui nou val de depopulare a localităţilor rurale, fie ca urmare a faptului că procedura de obţinere a autorizaţiilor aferente activităţilor de afaceri (de la organele administraţiei publice locale) va deveni şi mai grea.

În consecinţă, o nouă reformă administrativ-teritorială va fi lovitura de graţie, lovitura decisivă aplicată mediului rural, mediului urban periferic, dar şi Republicii Moldova, în general. De aceea, această reforme nu trebuie nici măcar discutată, nu tocmai implementată. Ceea de ce are nevoie Moldova la moment este implementarea unor strategii autentice care să permită readucerea la viaţă a satului moldovenesc, îmbunătăţirea indicatorilor demografici, apropierea serviciilor publice de cetăţeni, asigurarea unui acces mai larg la servicii de sănătate şi la studii de calitate. Anume în aceste direcţii trebuie de acţionat, asigurând cetăţenilor nivelul de trai pe care-l merită.