Andrei Năstase — apărător al drepturilor omului, avocat, fost Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a constatat că „Strategia pentru egalitatea LGBTIQ+ 2026–2030, lansată recent de Comisia Europeană, ridică o întrebare de o sensibilitate profundă: dacă și la ce vârstă poate un minor să își aleagă singur genul? Dezbaterile europene ating tot mai des teme care depășesc sfera drepturilor individuale și ajung la însăși fibra morală a societății noastre, iar întrebarea de mai sus trebuie tratată nu ideologic, ci moral, rațional și responsabil”.

„Ca tată, ca apărător al drepturilor omului și ca cetățean al unui stat care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană – cu promisiunea electorală a guvernării că aceasta va avea loc până în 2028, iar postelectoral până în 2030 – consider că libertatea nu poate fi despărțită de responsabilitate.

Protejarea copilăriei, echilibrul emoțional și rolul părinților nu sunt obstacole în calea libertății, ci garanțiile unei dezvoltări armonioase și sănătoase.

O societate deschisă nu este o societate fără repere. Este una care caută echilibrul între drepturi și maturitate, între libertate și discernământ.

Copiii au nevoie de educație, afecțiune și îndrumare – nu de presiunea unor decizii ireversibile într-o etapă a vieții în care identitatea lor este încă în formare”, a declarat politicianul.

Andrei Năstase a remarcat că, în Republica Moldova, unul din cinci copii trăiește în sărăcie extremă, iar vulnerabilitatea lor crește alarmant. Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6%, iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii, ne spune chiar BNS. Disparitățile urban-rural sunt dramatice: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș, iar 21,4% dintre copiii Moldovei se confruntă simultan cu sărăcie monetară și multidimensională. Într-un asemenea context, când zeci de mii de copii merg la culcare flămânzi, fără sprijin și fără perspectivă, prioritatea noastră trebuie să fie protecția copilăriei – accesul la educație, sănătate și o viață decentă – nu impunerea unor agende ideologice care pot confuza și vulnerabiliza generațiile tinere.

„Cred cu tărie într-o Europă a demnității umane, o Europă care apără diversitatea, dar nu o transformă într-un instrument al radicalismului ideologic. Drepturile minorităților trebuie protejate cu responsabilitate, dar niciun drept nu poate fi absolutizat până la punctul în care slăbește echilibrul moral și social al întregii comunități. Europa a fost construită pe valorile libertății, solidarității și respectului reciproc, nu pe extreme și polarizare. Inițiativele grăbite sau dezechilibrate riscă să producă exact opusul scopului declarat: radicalizare, neîncredere și diviziune. În loc să apropie, ele pot adânci prăpastia dintre oameni și pot alimenta propaganda anti-europeană, care exploatează orice exces pentru a slăbi unitatea și credibilitatea Uniunii Europene”, a mai spus el.

Fostul candidat la parlamentare, în context, a lansat un apel la autoritățile Republicii Moldova să adopte o poziție clară, demnă și echilibrată, prin prisma interesului superior al copilului, a stabilității sociale și a valorilor fundamentale ale civilizației europene: libertate, responsabilitate și demnitate.

„Această poziție trebuie comunicată transparent atât societății, cât și Comisiei Europene — pentru ca vocea Moldovei să fie de pe acum auzită și respectată în dezbaterea europeană.

Europa în care cred nu este cea a experimentelor ideologice, ci Europa omului și a familiei, a libertății cu rădăcini, a progresului cu măsură și a demnității care unește, nu desparte. Aceasta este Europa adevărată — Europa libertății care nu uită de răspundere, a modernității care nu rupe tradiția, a rațiunii care păstrează sufletul”, a conchis Andrei Năstase.