Dmitri Torner, lider al Partidului „NOI – Noua Opțiune Istorică”, spune că ,,chiar dacă problema datoriei de stat este una destul de mare şi va creşte în continuare, autorităţile o abordează cu seriozitate. Însă, menționează el, este important de atras atenția la câteva aspecte pentru a nu scăpa lucrurile nu vor scăpa de sub control, „pentru că, în situaţia în care s-a ajuns, nimic nu poate fi exclus”. 

„În cadrul ultimei şedinţe din anul 2025, Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru anii 2026-2028”. Dat fiind sărbătorile de iarnă, acest document de maximă importanţă a trecut cumva pe neobservate. De aceea, am considerat necesar să revin la subiect pentru a puncta câteva gânduri importante.  În primul rând, trebuie de menţionat faptul că, chiar dacă încă nu avem datele finale pentru 2025, potrivit unor estimări, datoria de stat deja a depăşit 130 miliarde de lei. Ponderea acesteia în Produsul Intern Brut este de circa 40%. Circa două treimi din datoria de stat revine datoriei externe, iar la situaţia din 31 octombrie 2025, circa 90% din datoria externă era către aşa-numiţii creditori multilaterali: Fondul Monetar Internaţional – 28,3%, Agenţia Internaţională de Dezvoltare – 19,3%, Uniunea Europeană – 16%, Banca Europeană de Investiţii – 10,1%, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 8,1%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 5% etc.”, a declarat el într-o postare pe Facebook.

Politicianul spune că este evident că datoria de stat va creşte în continuare, iar despre aceasta vorbesc mai mulţi indicatori. În primul rând, trebuie de menţionat că, numai în primele zece luni ale anului 2025, au fost negociate şi semnate 12 acorduri de finanţare, cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro. Cea mai mare pondere în acest sens o are creditul de 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Implementarea acordurilor menţionate va creşte semnificativ datoria de stat. În al doilea rând, din câte se vede, Guvernul intenţionează să se împrumute activ de pe piaţa internă şi în continuare, folosind toate instrumentele pe care le are la dispoziţie în acest sens. Astfel, prognozele oficiale arată că în doar trei ani ponderea datoriei de stat în PIB va creşte cu peste 5%, depăşind nivelul de 45% din PIB.

„Chiar şi în aceste condiţii, autorităţile îşi păstrează optimismul şi spun că nu există motive de îngrijorare. Optimismul lor într-un fel poate fi înţeles dacă ne uităm pe ce indicatori mizează. Astfel, se estimează că Produsul Intern Brut nominal va creşte de la 351,5 mlrd. lei în anul 2025 la 440,2 mlrd. lei în anul 2028, iar rata reală de creştere economică este prognozată să se accelereze treptat, atingând 3,6% în anul 2028. Veniturile bugetului de stat sunt prognozate să crească de la 75,8 mlrd. lei în anul 2025 la 91,1 mlrd. lei în anul 2028. E adevărat că vor creşte şi cheltuielile, dar într-un tempou mai mic. Deficitul bugetar este prognozat să se menţină în intervalul –5,5% şi –4,1% din PIB. De asemenea, rata inflaţiei este aşteptată să se diminueze treptat după nivelurile ridicate înregistrate în anul 2025 şi să se stabilizeze în intervalul 4,3%-5% în perioada 2026-2028. Totodată, cursurile medii de schimb pentru dolarul SUA şi euro sunt estimate să rămână relativ stabile, oferind un grad sporit de predictibilitate destul de înalt”, a adăugat el.

Dmitri Torner mai spune că, vorbind de Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)”, nu putem trece cu vederea riscurile ce pot apărea pe parcurs.

„Iar acestea ţin de: Creşterea cheltuielilor bugetare ca urmare a crizelor suprapuse şi a intensificării riscurilor geopolitice; Creşterea economică mai lentă comparativ cu cea prognozată; Creditarea limitată la condiţii concesionale; Incertitudinea privind debursările de la creditorii oficiali, ţinând cont de dependenţa ţării de partenerii externi de dezvoltare; Incertitudinea privind evoluţia ratelor de referinţă; Majorarea ratei inflaţiei şi înăsprirea politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei; Deprecierea monedei naţionale în raport cu principalele valute în care este denominată datoria de stat externă; Materializarea obligaţiilor contingente (de exemplu, plăţi în cadrul parteneriatelor public/private); Diminuarea credibilităţii investitorilor pentru VMS atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; Riscurile operaţionale (date eronate privind statistica în domeniul datoriei; defecţiuni tehnice ale sistemelor informaţionale etc.).

Toate aceste riscuri sunt parte a Programului menţionat şi e important că pentru fiecare dintre ele sunt prevăzute posibile soluţii, acţiuni pentru diminuarea impactului negativ”, a conchis liderul politic.