Dumitru Spătaru

Socialiştii şi personal Preşedintele Igor Dodon sugerează că ar fi necesar un nou acord de guvernare, deoarece precedentul a fost în mare parte realizat. Pe de altă parte, cei din blocul ACUM nu se prea grăbesc să dea curs acestei propuneri, menţionând că mai rămân de realizat anumite lucruri prevăzute de acordul în vigoare. Astfel, chiar dacă la această etapă, declaraţiile la tema respectivă sunt destul de timide, nu este exclus că în scurt timp respectivul subiect ar putea deveni piatra de care se va împiedica noua putere. 

Dacă gândim din punct de vedere al interesului politic al blocului ACUM, poziţia acestuia poate fi înţeleasă – controlând la moment peste 90% din Guvern cu doar 26 mandate de deputat, ei riscă să-şi diminueze ponderea la guvernare în cazul semnării unui nou acord. Cu siguranţă, socialiştii, având 35 mandate de deputat, nu se mai pot mulţumi doar cu două funcţii în Guvern (cea de ministru al Apărării şi cea de vicepremier pentru Reintegrare), mai ales că oficial sunt şi ei responsabili pentru guvernarea ţării.

Poziţia socialiştilor poate fi înţeleasă şi din alt punct de vedere – controlând practic în totalitate Guvernul, cei din blocul ACUM nu acceptă ca socialiştilor să le revină măcar conducerea instituţiilor aflate într-o oarecare subordonare faţă de Parlament. Mai mult ca atât, cei din blocul ACUM au criticat de fiecare dată venirea unor reprezentanţi ai PSRM la conducerea anumitor instituţii (ca Centrul Naţional Anticorupţie sau Curtea Constituţională), făcând trimitere la principiul  depolitizării, la care însă „uită” să facă trimitere când în fruntea altor instituţii ale statului ajung reprezentanţii săi (ex. – Comisia Electorală Centrală).

Solicitarea PSRM privind semnarea unui nou acord de guvernare, probabil, are la bază şi nemulţumirea mereu în creştere care se atestă în rândurile populaţiei în raport cu noul Guvern. Chiar dacă nu prea au pârghii de influenţă, socialiştilor li se reproşează că Guvernul pe care l-au susţinut lui şi îl susţin în continuare a închis mai multe programe sociale fără a propune nimic în schimb. PSRM poate obţine posibilitatea de a influenţa cumva starea de lucruri numai negociind un nou acord de guvernare, în caz contrar ce rost ar mai avea să rămână la putere formal alături de ACUM? Doar pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru ceea ce fac alţii sau pentru ceea ce nu fac partenerii lor politici?

Deci, lucrurile sunt clare: şi poziţia blocului ACUM, şi poziţia PSRM sunt de înţeles. Dar ce va urma? Iar că ceva trebuie să urmeze, este absolut clar. Părerea mea este că, componentele coaliţiei de guvernare ar trebui să facă un exerciţiu foarte simplu: să formeze un grup de lucru care să evalueze în ce măsură s-a reuşit implementarea precedentului acord de guvernare. Dacă grupul de lucru va constata că acordul a fost implementat, atunci concluzia va fi la suprafaţă: sau actualii parteneri politici încheie un nou acord, sau fiecare îşi urmează mai departe propriul drum. Dacă însă grupul de lucru va constata că mai este ceva de realizat din precedentul acord, atunci va trebui să propună o foaie de parcurs cu termene concrete pentru implementarea deplină a acestuia. Dar după aceasta, din nou se va ajunge la concluzia logică: sau se semnează un nou acord, sau fiecare merge mai departe pe propriul drum. Deci, lucrurile sunt cât se poate de simple? De ce le complică politicienii? Nu e clar…