Reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea unor centrale electrice din regiune, inclusiv a centralelor nucleare care utilizează apa fluviului în procesele tehnologice de răcire. Această situație poate determina diminuarea temporară a capacităților disponibile de producere, creșterea necesarului de import și intensificarea volatilității prețurilor pe piețele regionale de energie electrică.

În acest context, oprirea controlată a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă presupune retragerea din sistemul electroenergetic românesc a unei capacități totale de aproximativ 1.400 MW. Această capacitate este echivalentă cu aproximativ 19–20% din consumul de putere înregistrat în România în perioadele de vârf.

Indisponibilitatea simultană a celor două unități poate determina creșterea necesarului de energie electrică din alte surse, inclusiv din import, și poate exercita presiuni de creștere asupra prețurilor de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare din România.

Republica Moldova procură, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică necesară de pe piața administrată de OPCOM. Prin urmare, impactul direct asupra costului mediu de achiziție al energiei electrice pentru Republica Moldova este estimat ca fiind limitat, însă acesta va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, de nivelul consumului și de evoluția prețurilor în orele respective.

În prezent, alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova se desfășoară în condiții normale, fără restricții sau întreruperi determinate de situația regională.

Totuși, în contextul volatilității piețelor regionale și al temperaturilor ridicate, utilizarea rațională a energiei electrice poate contribui la reducerea costurilor de achiziție și la menținerea echilibrului sistemului electroenergetic.

Potrivit prognozelor meteorologice, creșterea temperaturii aerului până la valori de aproximativ 35–38°C poate conduce la majorarea consumului intern de energie electrică cu circa 15–20%, în principal ca urmare a utilizării intensive a aparatelor și sistemelor de climatizare.

Condițiile meteorologice pot influența, de asemenea, producerea energiei electrice din surse regenerabile. Perioadele caracterizate prin circulație redusă a maselor de aer și viteze scăzute ale vântului pot diminua producția centralelor eoliene.

În cazul centralelor fotovoltaice, nivelul producției depinde în primul rând de intensitatea radiației solare și de gradul de nebulozitate. Temperaturile foarte ridicate reduc eficiența de conversie a panourilor fotovoltaice, însă producția totală poate rămâne ridicată în perioadele cu radiație solară intensă. Prin urmare, evoluția efectivă a producției fotovoltaice va depinde de ansamblul condițiilor meteorologice.

Consumatorii sunt încurajați ca, în mod voluntar, în intervalele cu consum maxim, în special între orele 18:00 și 23:00, să utilizeze responsabil energia electrică și, acolo unde este posibil, să amâne folosirea aparatelor electrocasnice cu un consum ridicat pentru perioadele cu sarcină mai redusă.

Este recomandată, în măsura posibilităților, utilizarea în afara orelor de vârf a mașinilor de spălat și de uscat, a boilerelor electrice, cuptoarelor electrice și a altor echipamente energointensive.

Aceste recomandări au caracter preventiv și voluntar. Alimentarea cu energie electrică se desfășoară în condiții normale, iar instituțiile responsabile monitorizează permanent situația și sunt pregătite să intervină în cazul apariției unor evoluții care ar putea afecta funcționarea sistemului electroenergetic, inclusiv în contextul stării de alertă instituite.