www.ipn.md

În loc să accentueze necesitățile strategice în combaterea efectelor pandemiei, cum ar fi echipamentul pentru protecția medicilor, Chișinăul a formulat o solicitare abundentă către NATO, care face irealistă implementarea sa, scrie cercetătorul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Politologul accentuează faptul că Moldova se numără printre părțile eligibile pentru asistența euro-atlantică datorită participării în Parteneriatul de Pace (din 1994).

El relatează că solicitarea de ajutor din partea autorităților moldovenești a fost recepționată de Alianță pe 1 Aprilie. În acel moment, Moldova înregistra 423 de cazuri de infecție și 5 decese. Răspunsul NATO a fost publicat în ziua următoare (pe 2 aprilie 2020), care a transmis imediat apelul către toate statele membre, adaugă Dionis Cenușa.

În opinia lui, din demersul către NATO reiese că pregătirea Moldovei pentru criza sanitară este precară, fiind necesar un ajutor atotcuprinzător. Unele unități solicitate de Moldova numără sute de mii sau chiar milioane de unități, cum ar fi costumele de unică folosință (1 milion) sau mănușile de examinare (14 milioane), subliniază cercetătorul.

El argumentează că Moldova putea să accentueze necesitățile strategice, cum ar fi echipamentul pentru protecția medicilor, ceea ce ar face demersul mai realist.

Ucraina și Georgia care, de asemenea, au apelat la NATO pe 23 februarie și respectiv 4 aprilie au avut o abordare mai echilibrată, argumentează cercetătorul. El crede că aceste țări au cerut ajutor într-un volum fezabil (Ucraina – 10 tipuri de unități) sau au oferit coordonate bine definite (Georgia).

Deocamdată, nici acestea și nici Moldova nu a recepționat asistența solicitată, constată Dionis Cenușa. Motivele pot deriva din nevoile ridicate, concomitente, în majoritatea statelor membre, dar și, din prioritizarea beneficiarilor.

Cercetătorul crede că în cazul Moldovei mai poate fi vorba de un motiv adițional. Astfel, el opinează, că după demiterea Guvernului pro-occidental al Maiei Sandu (noiembrie 2019), Socialiștii și președintele Dodon au concentrat politica externă pe promovarea statutului de neutralitate, ca element al restabilirii relațiilor strategice cu Rusia.

Scăderea calității dialogului politic Moldova-NATO este totalmente nefavorabilă pentru atragerea de simpatii univoce din partea aliaților euro-atlantici, concluzionează cercetătorul.