Ministerul Educației și Cercetării lansează consultările publice asupra proiectelor noii generații de curricula pentru învățământul general, care urmează să fie aplicate în școli începând cu 1 septembrie 2027. Au fost elaborate 31 de curricula, la care au lucrat echipe formate în total de aproximativ 240 de experți curriculari. Până la sfârșitul lunii septembrie, proiectele vor fi discutate cu profesorii din toate raioanele țării, mediul academic, organizațiile societății civile, părinții și elevii.

Noua generație de curricula urmărește să facă învățarea mai relevantă pentru viața de zi cu zi, să definească mai clar ce trebuie să știe și să poată face elevul la finalul fiecărei etape de învățare și să pregătească tinerii pentru schimbările tehnologice, sociale și economice accelerate prin care trece societatea.

„Curriculumul nu este doar o listă de teme care trebuie predate. El reprezintă răspunsul sistemului educațional la provocările prin care trece și prin care anticipăm că va trece societatea în următorii ani. Miza acestei reforme este să avem o școală mai relevantă pentru lumea în care trăim, care formează tineri competenți, autonomi, sănătoși, responsabili, ancorați în valorile democratice și pregătiți să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Consultări în toate raioanele, cu profesori, experți, părinți și elevi

Documentele elaborate de experții curriculari se află în consultări publice, iar forma lor finală va fi stabilită în baza recomandărilor formulate.

Începând cu săptămâna viitoare și până la finele lunii septembrie, Ministerul Educației și Cercetării va:

• organiza consultări în toate raioanele țării, pentru toate disciplinele, inclusiv cu părinții și elevii;

• solicita avize din partea reprezentanților mediului academic din întreaga țară;
• desfășura consultări cu organizațiile societății civile interesate de diferite componente ale curriculumului – de la organizații profesionale și culturale până la organizații de mediu;
• colecta opinii ale publicului larg prin intermediul unui chestionar disponibil pe pagina Ministerului Educației și Cercetării.

MEC își propune ca procesul de consultare să fie unul amplu, participativ și bazat pe discuții de fond asupra conținuturilor, rezultatelor învățării și modului în care acestea răspund nevoilor elevilor și societății.

De la ce provocări pornește reforma curriculumului

Necesitatea elaborării noii generații de curricula pornește atât de la transformările majore care au loc la nivel global, cât și de la probleme concrete ale sistemului educațional din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante provocări este accelerarea revoluției tehnologice și dezvoltarea inteligenței artificiale. În anii următori, tehnologiile emergente vor transforma profund piața muncii, vor elimina unele profesii și vor crea altele. Școala trebuie să pregătească elevii nu doar pentru utilizarea tehnologiilor, ci și pentru înțelegerea modului în care acestea funcționează și pentru utilizarea lor critică, responsabilă și reflexivă.

O altă provocare este fragmentarea și fragilizarea mediului democratic internațional, reducerea încrederii în instituții, intensificarea tentativelor de manipulare, polarizare și contestarea valorilor democratice. În acest context, sistemul educațional trebuie să contribuie mai mult la dezvoltarea gândirii critice, a culturii democratice, a coeziunii sociale și a rezilienței societății.

Schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme, pierderea biodiversității, degradarea ecosistemelor și presiunea asupra resurselor naturale reprezintă, de asemenea, realități care trebuie înțelese de viitoarele generații și abordate transversal în procesul educațional.

În același timp, hiperdigitalizarea vieții cotidiene a copiilor impune găsirea unui echilibru între utilizarea tehnologiilor cu beneficii pedagogice demonstrate și digitalizarea fără valoare educațională. Generația actuală de elevi învață diferit și are alte așteptări de la modul în care sunt organizate predarea și învățarea.

La nivel național, reforma răspunde mai multor provocări specifice:

• dificultăților cu care se confruntă o parte dintre elevi la matematică, lectură și științe;
• nivelului insuficient de cunoaștere a limbii române în unele instituții cu predare în limbile minorităților naționale;
• existenței unor interpretări contrastante ale trecutului nostru comun și a tentativelor externe de promovare a unor narațiuni contrare intereselor Republicii Moldova;
• încercărilor de subminare a valorilor democratice și liberale și a opțiunii europene a Republicii Moldova;
• persistenței unor stereotipuri și atitudini discriminatorii, inclusiv pe criterii de gen sau etnie;
• solicitării tot mai pronunțate din partea elevilor și părinților pentru mai multă educație financiară, media, pentru mediu și sănătate;
• nevoii de creștere a relevanței și aplicabilității cunoștințelor predate în școală.

Ce își propune noua generație de curricula

Una dintre schimbările importante este trecerea de la accentul predominant pus pe materia pe care profesorul trebuie să o predea la definirea mai clară a rezultatelor învățării.

Noua structură răspunde mai explicit la două întrebări: ce trebuie să cunoască elevul și ce trebuie să poată face la finalul fiecărei clase și al fiecărui nivel de studiu.

Totodată, reforma urmărește creșterea aplicabilității învățării și reducerea hiperteoretizării. Obiectivul nu este ca elevii să învețe mai puțin, ci să învețe mai relevant, mai aplicat și într-un mod mai bine adaptat generației actuale.

Cele zece „noi educații” urmează să fie integrate în disciplinele existente, fără multiplicarea numărului de obiecte școlare. Astfel, educația financiară și antreprenorială va fi abordată, între altele, la matematică și informatică, educația pentru sănătate la biologie, chimie și alte discipline, educația pentru mediu la biologie, geografie și limba română, iar educația pentru pace va fi valorificată inclusiv la istorie, geografie și limbi străine.

Principalele intervenții propuse

Educație digitală, informatică, robotică și inteligență artificială

Proiectul propune construirea unei axe continue de dezvoltare a competențelor digitale.

Educația digitală începe din clasele primare, iar informatica este propusă începând cu clasa a V-a, față de clasa a VII-a în prezent, cu un accent mai pronunțat pe gândirea algoritmică și programare.

Schimbarea este însoțită de reconceptualizarea educației tehnologice, cu un accent sporit pe tehnologii digitale, robotică și inginerie.

Informatica trebuie să pregătească elevul inclusiv pentru a înțelege și crea produse digitale, iar educația tehnologică să contribuie la dezvoltarea competențelor de utilizare a acestora. În paralel, curriculumul urmărește dezvoltarea capacității elevilor de a înțelege riscurile și beneficiile tehnologiilor și de a le utiliza critic și responsabil.

Proiectele urmează să fie discutate în consultări pentru a verifica dacă echilibrul propus între diferitele componente este cel potrivit.

Este propusă și extinderea disciplinei Științe începând cu clasa I, precum și alocarea explicită a unor ore pentru proiecte inter- și transdisciplinare.

Mai multă aplicabilitate a matematicii și a celorlalte discipline

La matematică, elaborarea noului curriculum a fost realizată în strânsă legătură cu modele și manuale din Estonia, recunoscute pentru caracterul aplicativ al abordării și pentru utilizarea contextelor matematice în dezvoltarea competențelor și promovarea educației bazate pe valori.

În ansamblu, noua generație de curricula urmărește ca elevul să înțeleagă mai bine de ce învață un anumit conținut și cum îl poate utiliza în viața reală.

Educație democratică, identitate națională și reziliență societală

Se propune consolidarea rolului educației pentru societate și al dezvoltării personale prin integrarea acestora într-o singură disciplină – „Eu și societatea” – concomitent cu integrarea temelor legate de democrație, drepturile omului și reziliență în mai multe discipline.

La istorie este propusă regândirea unor conținuturi încă din clasa a IV-a și acordarea unui spațiu mai mare istoriei contemporane în clasele a VIII-a și a IX-a.

Această abordare va permite tratarea mai aprofundată a unor teme precum represiunile regimului comunist în Basarabia, foametea, deportările și Holocaustul.

Este prevăzută, de asemenea, o abordare critică a curriculumului la limba și literatura rusă, inclusiv din perspectiva selecției textelor studiate.

Creșterea nivelului de cunoaștere a limbii române

Pentru elevii alolingvi se propune acordarea unui timp mai mare dezvoltării competențelor efective de comunicare în limba română și reechilibrarea ponderii acordate literaturii la nivel gimnazial.

Inclusiv pentru a sublinia această schimbare de accent, este propusă redenumirea disciplinei „Limba și literatura română” în „Limba română” pentru elevii alolingvi.

Obiectivul este ca școala să contribuie mai eficient la coeziunea lingvistică și socială a Republicii Moldova.

Egalitate de gen, respect și prevenirea discriminării

Egalitatea de gen este abordată explicit în special prin disciplina „Eu și societatea”, în cadrul mai larg al educației pentru drepturile omului, sănătate, egalitate și incluziune.

Conținuturile evoluează în funcție de vârstă. În clasa a IV-a, elevii discută despre „Stereotipuri de gen” și „Fete și băieți – toți diferiți, toți egali”, iar în clasa a XI-a sunt abordate inegalitatea de gen, presiunile sociale asupra fetelor și băieților, normele și rolurile de gen în familie, violența bazată pe gen și serviciile de protecție.

La „Eu și societatea” sunt prevăzute minimum zece ore anual de învățare bazată pe proiect, iar la Limba și literatura română, în clasa a VII-a, este propus proiectul interdisciplinar „Comunicăm fără prejudecăți” – o campanie de comunicare responsabilă.

Schimbări climatice și educație pentru dezvoltare durabilă

Schimbările climatice nu sunt tratate ca o singură temă izolată, ci sunt integrate în mai multe discipline.

La geografie, elevii vor analiza impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității, resurselor de apă, securității alimentare și comunităților.

În clasa a X-a este propusă tema cross-curriculară „Eu și sănătatea – decizii, resurse și responsabilitate într-o lume în schimbare”, realizată în colaborare între Biologie, Chimie, Limba și literatura română și TIC. Elevii vor putea explica efectele gazelor cu efect de seră asupra dinamicii climatice și vor elabora studii de caz sau infografice interactive despre probleme locale de mediu și posibile soluții sustenabile.

În clasa a XI-a, la „Eu și societatea”, schimbările climatice sunt analizate și din perspectiva siguranței comunității, împreună cu riscurile naturale, dezastrele majore și efectele în cascadă ale crizelor.

Educația pentru sănătate – de la clasa I până la liceu

Educația pentru sănătate este concepută ca un parcurs gradual și adaptat vârstei, nu ca o succesiune de lecții pe subiecte strict medicale.

Elevii vor învăța cum să aibă grijă de corp și de sănătatea emoțională, cum să construiască relații bazate pe respect și limite personale, cum să evite comportamentele de risc și unde pot solicita ajutor.

Progresia propusă poate fi sintetizată astfel:

în ciclul primar: „am grijă de corpul meu și sunt în siguranță”;

în gimnaziu: „înțeleg schimbările prin care trec, emoțiile, relațiile și riscurile”;

în liceu: „iau decizii informate și responsabile privind sănătatea, relațiile și viața adultă”.

Ministerul Educației și Cercetării invită cadrele didactice, elevii, părinții, reprezentanții mediului academic și ai societății civile să participe activ la consultări și să contribuie la definitivarea documentelor care vor sta la baza procesului educațional începând cu anul de studii 2027–2028.

Actuala reformă curriculară a început în aprilie 2024 și a fost precedată de evaluarea curriculumului existent și de consultări cu sistemul educațional.

În august 2025, peste 16.000 de cadre didactice au participat la 630 de reuniuni metodice în cadrul cărora au fost discutate experiențele și dificultățile întâlnite în aplicarea actualului curriculum. Ulterior, la consultarea concepțiilor disciplinelor au participat 4.027 de cadre didactice și reprezentanți ai mediului academic.

Proiectele prezentate acum nu reprezintă forma finală a noilor curricula. Propunerile și observațiile primite în perioada consultărilor vor fi analizate înainte de definitivarea și aprobarea documentelor.

Adoptarea documentelor curriculare va fi urmată de pregătirea implementării lor în sălile de clasă. Începând din noiembrie 2026 este prevăzută formarea etapizată a peste 8.000 de cadre didactice, iar până la aplicarea noilor curricula vor fi pregătite manuale, ghiduri metodologice și alte resurse necesare profesorilor și elevilor.

Noile curricula urmează să fie aplicate în școli începând cu 1 septembrie 2027.

Cadrele didactice și specialiștii interesați sunt invitați să transmită sugestii și propuneri prin completarea formularului disponibil aici: https://bit.ly/4xrmgGh

Elevii sunt invitați să transmită sugestii și propuneri prin completarea formularului disponibil aici: https://bit.ly/4yPWJYG

Părinții sunt invitați să transmită sugestii și propuneri prin completarea formularului disponibil aici: https://bit.ly