Ex-premierul Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a declarat că rectificarea bugetului de stat pentru 2026 nu este doar o ajustare tehnică, ci evidențiază vulnerabilitățile modelului economic și bugetar. Veniturile cresc cu aproximativ 600 milioane lei, cheltuielile cu aproape 2,8 miliarde lei, iar deficitul ajunge la peste 23 miliarde lei. Aproximativ 78% din creșterea cheltuielilor nu este acoperită prin venituri suplimentare, ci prin deficit.

Potrivit spuselor sale, rectificarea trebuie analizată prin patru dimensiuni: dependența bugetului de consum și importuri, finanțarea cheltuielilor prin deficit și datorie, schimbarea mecanismului de finanțare a reformei administrației publice locale și extinderea compensațiilor pe fondul creșterii prețurilor.

„Prima problemă este structura veniturilor. Din cele aproximativ 80,3 miliarde lei venituri, 41,14 miliarde provin din TVA, 13,5 miliarde din accize, iar circa 2,76 miliarde din taxe vamale și de import. Împreună, acestea reprezintă aproximativ 71,5% din veniturile bugetului. În schimb, impozitul pe venitul persoanelor juridice aduce aproximativ 10,4 miliarde lei, iar cel pe veniturile persoanelor fizice circa 3,8 miliarde. Această disproporție arată că bugetul este alimentat în primul rând de consum și importuri și mult mai puțin de veniturile generate de o economie productivă. Statul încasează TVA și accize chiar și atunci când sunt cumpărate produse fabricate în alte țări, în timp ce economia națională acumulează mai puține investiții, producție și valoare adăugată.

A doua problemă este că Guvernul cheltuiește mai repede decât îi cresc veniturile. Deficitul urcă de la aproximativ 20,9 la 23,07 miliarde lei, iar 93,6% din necesarul de finanțare este asociat datoriei. Împrumuturile externe nete depășesc 13 miliarde lei, iar în 2026 intrările brute de credite externe depășesc 17 miliarde lei. Sunt prevăzute și 560 milioane lei pentru plăți suplimentare destinate personalului bugetar.

Problema nu este sprijinirea profesorilor, funcționarilor sau altor categorii, dar sursa banilor: într-un buget cu deficit în creștere, o parte din consumul public suplimentar este susținut indirect prin împrumuturi.

A treia dimensiune este schimbarea modului de finanțare a reformei administrației publice locale. Fondul pentru amalgamarea voluntară este redus cu 90 milioane lei, de la aproximativ 174 milioane la 84 milioane lei, în timp ce Fondul pentru dezvoltare regională și locală este majorat cu un miliard de lei, până la aproape 2,94 miliarde.

Stimulentul de aproximativ 3.000 lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate dispare formal. În 2026, accentul se mută de la finanțarea directă a amalgamării către proiecte selectate și finanțate central. Guvernul stabilește prioritățile, ordinea și ritmul finanțării, ceea ce creează un mecanism cu vizibilitate politică ridicată.

Al patrulea pilon este extinderea compensațiilor. Fondul pentru reducerea vulnerabilității energetice crește cu 550 milioane lei, de la aproximativ 1,99 la 2,54 miliarde lei. Pentru familiile vulnerabile, compensațiile pot fi necesare, dar ele arată și limitele modelului economic.
Populația suportă prețuri ridicate, statul colectează TVA și alte taxe, apoi redistribuie o parte din bani sub formă de compensații. Într-un buget cu peste 23 miliarde lei deficit, și aceste cheltuieli sunt susținute în mare măsură de datorie”, a enumerat politicianul.

Vlad Filat a subliniat că, privite împreună, cele patru dimensiuni arată aceeași realitate: Republica Moldova are un buget dependent de consum și importuri, majorează cheltuielile mai repede decât veniturile, acoperă diferența prin deficit și împrumuturi, concentrează finanțarea dezvoltării locale în mecanisme controlate de Guvern și extinde compensațiile pentru a amortiza efectele prețurilor ridicate.

„Rectificarea nu rezolvă aceste probleme, doar le face mai vizibile”, a conchis liderul PLDM.