Expertul Marin Gospodarenco a declarat că datele publicate astăzi de Biroul Național de Statistică sunt extrem de îngrijorătoare. Inflația anuală a ajuns în octombrie la 10,8%, față de 8,6% în septembrie. Numai într-o singură lună, prețurile au crescut cu 2,7%, iar de la începutul anului avem deja o scumpire de 9,4%. 

Potrivit spuselor sale, practic, Republica Moldova a revenit la o inflație de două cifre. Și problema nu este doar nivelul acesteia, ci viteza cu care prețurile cresc, într-o economie în care veniturile populației și productivitatea nu țin pasul.

„Cel mai alarmant este că principala sursă a inflației rămâne energia și serviciile reglementate. Numai în octombrie, gazele naturale s-au scumpit cu 28,8%, iar încălzirea centralizată cu peste 61%. Legumele s-au scumpit cu 14,5% într-o singură lună. Pe parcursul ultimului an, serviciile s-au scumpit cu 18,1%, carburanții și combustibilii cu 37,4%, iar gazele naturale cu peste 56%. Aici apare o întrebare foarte serioasă: cum poate o economie cu o creștere atât de modestă să suporte asemenea șocuri de preț fără consecințe sociale și economice majore?

Mai mult, datele arată că produsele și serviciile cu prețuri reglementate s-au scumpit cu 26% într-un an. De aceea, consider că trebuie să discutăm mai critic și despre eficiența politicilor economice. BNM a majorat rata de bază până la 11%. Înțeleg necesitatea combaterii inflației, dar nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor. Există riscul să lovim de două ori în aceeași economie: populația plătește facturi mai mari, iar întreprinderile suportă și costuri de finanțare mai ridicate”, a spus el.

Expertul a remarcat că, pentru noi, efectul este foarte concret. Dacă în octombrie anul trecut un coș de bunuri și servicii costa 10.000 de lei, acum același coș costă, în medie, aproximativ 11.080 de lei. Astfel, cele mai afectate sunt familiile cu venituri mici, pensionarii și gospodăriile care cheltuiesc o parte mare din buget pe alimente și utilități.

„Pentru economie, consecințele sunt la fel de serioase. Costurile întreprinderilor cresc, investițiile pot fi amânate, consumul se poate reduce, iar firmele sunt presate să majoreze prețurile. Se creează astfel riscul unui cerc vicios: prețuri mai mari, cerere mai slabă și creștere economică modestă.

În privința prognozei, eu nu văd premise pentru o reducere rapidă a inflației până la sfârșitul anului.

Într-un scenariu fără corecții importante ale tarifelor, consider plauzibil ca inflația anuală să rămână în jurul valorilor de 11–12% în ultimele luni ale anului.

Astfel, inflația nu reprezintă doar o problemă de politică monetară. Este și o problemă de competitivitate, de politică energetică și de nivel de trai, iar succesul politicilor economice nu trebuie măsurat doar prin reducerea unui indicator statistic, ci prin capacitatea cetățeanului de a-și plăti facturile, de a-și permite un trai decent și de a avea încredere în ziua de mâine”, a mai menționat Marin Gospodarenco.