Victor Nichituș

Orice criză atrage după ea oportunități, acest lucru este valabil și pentru politicieni, în timp de criză ei au posibilitatea de a demonstra că pot pune interesele societatii mai presus decât  interesele personale ori de partid. Președintele Maia Sandu a ratat oportunitatea de a numi persoane profesioniste în componența Consiliului Suprem de Securitate.

Opinia este asumată atât de parlamentari aflați în opoziție cu Maia Sandu, de experți civili dar și de foști membri ai Consiliului Suprem de Securitate.

În timp ce parlamentarii PAS spun că membrii Consiliului au trecut testul profesionalismului și pe cel al integrității, deputații PSRM califică noua componență a CSS drept cea mai slab pregătită din istoria Republicii Moldova, notează IPN.

Deputatul PSRM, Grigore Novac afirmă că „actuala componență a CSS este slab pregătită și bazată mai mult pe interesele partinice, acest lucru nu s-a mai întâmplat  niciodată în istoria Republicii Moldova”.

Experții civili au atras atenția că în componența CSS au fost  promovate persoane care sunt departe de acest domeniu și care nu au activat nici o zi în vreo structură de securitate, acolo sunt prezente și persoane cu grave probleme de integritate ori care au fost condamnate penal. Ex-judecătorul CEDO, Stanislav Pavlovschi a notat  că din componența consiliului fac parte „un deputat care de trei ori și-a schimbat orientarea politică, o doamnă cu sapte dosare pierdute la CEDO, un domn despre care s-a scris că ar fi un agent de influență al Rusiei, o doamna cu diploma de master, dar, chipurile, fără studii de masterat, un domn cu averile micșorate de cateva ori”. Fostul judecător internațional a pus la îndoială faptul că aceste persoane ar putea asigura securitatea de stat a Republicii Moldova. De aici.

Prezent la o emisiune de televiziune deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a apărat prezența în CSS a membrilor societății civile afirmând că „potrivit Legii securității naționale, corupția este un pericol pentru securitatea statului. Oamenii care au fost aleși din societatea civilă au o legătură directă cu securitatea statului”. Constat, că deși deputatul PAS încearcă să facă trimitere la doctrina de securitate a Școlii de la Copenhaga care afirmă că în analiza de securitate trebuie introduse și dimensiuni politice, economice, sociale și ecologice, el uită că experții statului, și nu ai societății civile, sunt cei care fac analiza subiectului de securitate. Societatea civilă poate face parte din structuri adiacente instituției prezidențiale în care se pot discuta aspecte care țin de securitate dar care nu ating chestiuni care țin de secretul de stat.

Ion Păduraru, fost membru al CSS și ex-consilier prezidențial al ex-președintelui, Nicolae Timofti, a pus punctele pe i declarând că „în Consiliul Suprem de Securitate nu pot fi incluse persoane care nu au nimic direct cu structurile statului”. De aici.

Este clar că prin nominalizarea a 11 persoane noi în acest consiliu, Maia Sandu a urmărit să își aducă persoane fidele în acest organism. În acest moment șeful statului controlează 11 din cei 21 de membrii. Această politizare demonstrează  președintele urmărește interesul politic propriu și mai puțin interesul public al cetățenilor. Cu siguranță șeful statului moldovean consideră că având o majoritate fidelă în interiorul CSS obține pîrghii de putere în plus. Președintele uită că instituția este una consultativă și că nu există mecanisme de control a îndeplinirii deciziilor votate acolo.

Istoria contemporană a statului moldovean a demonstrat că toate înțelegerile politico-juridice în care s-au angajat șefii statului moldovean au dus în timp la pierderea încrederii cu care au fost învestiți.  

Constat că, după o lună de la învestirea în funcție, președintele s-a angajat în diferite subterfugii juridice pentru a obține mai multă putere. Maia Sandu a ratat oportunitatea de a numi persoane profesioniste în componența Consiliului Suprem de Securitate și l-a transformat în filială a PAS. Chiar și așa președintele nu poate obține puterea absolută. Republica Moldova este un stat parlamentar iar butoanele de control ale statului se află în Parlament.