De la minciunile oferite cu bună știință în campania electorală am ajuns ieri să ne fie oferit un narativ că acest guvern a fost unul eroic, cu realizări fabuloase, cu o apreciere extraordinară și cu o susținere externă fără precedent, dar că demisionează. A urmat o porție înjositoare de așa-zise explicații din partea deputaților PAS, în condițiile în care toți am văzut prin trece doamna Premier. Apoi, o mimare de democrație privind consultarea fracțiunilor din Parlament privind desemnarea viitorului Premier.

“Experții” externi ne-au scuipat și ei o explicație că de fapt e o mișcare simplă, ce nu trebuie să genereze nici o emoție, că totul e sub control și o mișcare ce nici nu merită prea multe știri și agitație. Sigur că și ei știu că a fost a 3a sau a 4a luptă intestinală serioasă prin care Președintele, PAS și externul (nu neapărat în ordinea asta) încearcă să facă ordine între grupări.

Dacă doamna Gavrilița a câștigat o fărâmă de respect, a câștigat-o ieri, când a oferit o prestație în totală discordanță în raport cu modul în care a fost tratată. Gândindu-se probabil la un bine comun, sperând încă la o redresare a PAS, acordând o șansă viitorului guvern și având în suflet și omenia unor relații (pe care alții nu o mai au demult), a ales să dea o singură tușă pe obrazul unora. Pentru modul în care a reacționat la acest capăt de linie, ar trebui apreciată, măcar un pic, în ciuda a ceea ce lasă în urmă ca prestație și în ciuda unei comunicări greșite. Din prima până în ultima zi.