În perioada 15-26 martie 2023, compania de cercetare de piață Date Inteligente SRL (iData) a desfășurat un studiu național în vederea analizării tendințelor și opiniilor politice ale populației. Sondajul a fost realizat pe un eșantion total de 1065 respondenți, dintre care 93.7% au fost contactați prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer (metoda CATI), iar restul de 6.7% au completat chestionarul prin intermediul platformei online (metoda CAWI). Rezultatele sondajului sunt reprezentative pentru populația Republicii Moldova, cu excepția persoanelor care locuiesc în regiunea Stânga Nistrului și a cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate. Studiul prezintă o marjă de eroare maximă de eșantionare de ±3%.

Ca și în luna februarie, mai mulți cetățeni din Republica Moldova, s-au simțit cultural mai apropiați de România (31.4%), decât față de Rusia (21.8%), astfel răspunzând la întrebarea în care trebuiau să aleagă între cele două țări. Totuși, mai mulți cetățeni (44%) au declarat că nu se simt apropiați din punct de vedere cultural nici de Rusia, nici de România. Mai apropiați cultural de România sunt cetățenii care locuiesc în regiunile statistice iData (un teritoriu continuu cu o populație de circa 130 mii locuitori, în total fiind 20 de regiuni) de lângă Prut și din municipiul CHișinău, cu excepția extremelor de Nord și de Sud: Edineț, Rîșcani-Nord și Cahul. Pe de altă parte, mai apropiați din punct de vedere cultural de Rusia sunt locuitorii din regiunile Comrat, Edineț, Rîșcani-Nord, Bălți și Căușeni. Totuși, ponderea pe regiune nu depășește 39% (Comrat), ceea ce înseamnă că în nicio regiune populația nu se simte majoritar mai apropiată dpv cultural de Rusia. În schimb, cel puțin în două regiuni (Buiucani și Ialoveni), majoritatea se simt mai apropiați de România decât de Rusia.

În parteneriat cu portalul diez.md am inclus două întrebări în sondajul din martie.

1. Cât de mulțumiți sunteți de sistemul de învățământ din Republica Moldova, la următoarele etape (creșe și grădinițe; școli și licee generale; școli vocaționale; colegii, licee de profil; universități).
În general, mai mult de jumătate din populație este mulțumită sau foarte mulțumită de sistemul de învățământ, la fiecare din etape. La capitolul „foarte mulțumiți”, populația a menționat în primul rând creșele și grădinițele (29.6% din răspunsuri), universitățile (24.4%), școlile și liceele (circa 21%). Există o doză de nemulțumire în rândul a circa 12-17% din populație cu privire la fiecare din etapele de învățământ.

Analizând mai detaliat nivelul de încredere în două forme de învățământ ce cuprinde un număr mai mare de elevi/studenți: școlile și liceele generale și universitățile, s-a observat următoarea tendință. Peste jumătate din populația au încredere mare sau foarte mare în acestea, ceva mai mult în universități (57.7%), mai puțin în școli generale (54.2%). Femeile au o încredere semnificativ mai mare în aceste instituții(57.6% în școli și 61% în universități), decât bărbații (50.2% și 53.9%). De asemenea în mediul rural, nivelul de încredere în ambele forme de învățământ este cu circa 6 pp mai mare decât în mediul urban. Tinerii de 18-29 ani au cea mai mică încredere în școlile generale (49.7%), iar persoanele de 60 de ani și peste – au o încredere semnificativ mai mare (57.2%), în timp ce persoanele de 30-44 ani au cea mai mare încredere în universități (65.1%), cu circa 5pp mai mult decât tinerii de 18-29 de ani. Pe de altă parte, persoanele de 45-59 de ani au per total o încredere mai mică în ambele forme de învățământ, compartiv cu persoanele de alte vârste, 50.1% având încredere mare în școli și 47.9% în universități. După nivelul de ocupație, angajații au o încredere mai mare în universități (60.4%) decât în școli generale (54%), iar la patroni această discrepanță e și mai mare: doar 37.7% au încredere mare în școli, pe când 65.1% au încredere foarte mare în universități. În rândul elevilor și studenților, încrederea în aceste instituții este mai mică: 45.8% în șcli și 47.9% în universități. Cea mai mare încredere în școli o au persoanele casnice (63.9%), cu cu 7pp mai mult decât încrederea în școli. O concluzie ar fi că persoanele implicate direct în sistemul de învățământ au o încredere mai mică în instituțiile de învățământ, decât cei care au trecut deja prin acest sistem.

2. Sunteți pro sau contra introducerii obiectului „Educația sexuală” în școlile din Republica Moldova?

O pondere semnificativă a populației adulte din Republica Moldova susțin introducerea obiectului „Educația sexuală” în școlile din Republica Moldova – 42.4%, totuși, ceva mai mulți – 49.1% sunt contra, iar 8.5% nu au o opinie la acest subiect. Totuși, rezultatul pe țară nu este unul relevant, deoarece la nivel de grupuri sociale, există diferențe semnificative. Spre exemplu, mai mulți locuitori din mediul urban (44.5%) susțin această inițiativă decât cei din mediul rural (40.9%) și mai multe femei (45.5%), decât bărbați (39%). Cea mai mare discrepanță apare în analiza pe vârste. Aproape două treimi din tinerii 18-29 de ani (65.2%) sunt pentru introducerea acestui obiect în școli și doar 29.8% sunt contra, cu vârsta ponderea susținătorilor scăzând dramatic până la categoria 60 de ani și peste unde doar 29.7% susțin și 55.6% sunt contra. Analizând pe grupe și mai înguste, obținem 71.6% din tinerii bărbați din mediul urban și 69% din tinerele femei din mediul urban susținând această inițiativă, iar la polul opus: 21.1% din bărbații de 60 ani și peste și 32.4 din femeile de 60 ani și peste susținând acest lucru. Astfel, tinerii adulți, care în majoritea lor deja au absolvit școala sau liceul, sunt într-o măsura foarte mare în favoarea introducerii acestui obiect în școli, în timp ce persoanele care au absolvit școala de mulți ani – în majoritatea lor sunt împotrivă. Deoarece este un subiect care vizează persoanele de sub 18 ani, în opinia noastră, cele mai reprezentative opinii ar fi cele ale grupului de 18-29 de ani.

Este important de menționat că la nivel de regiune statistică iData, eroarea de eșantionare este mai mare și unele rezultate s-ar putea să nu fie reprezentative. Totuși, dacă o tendință se menține pe o perioadă mai îndelungată de timp, atunci ea corespunde realității.