În perioada 27 aprilie – 8 mai 2023, compania Date Inteligente SRL (iData) a efectuat un sondaj național pe un eșantion total de 1049 respondenți, dintre care 97.1% au fost contactați telefonic (metoda CATI), iar 2.9% au completat chestionarul on-line (metoda CAWI). Sondajul are o eroare maximă de eșantionare de ±3% și este reprezentativ pentru Republica Moldova, cu excepția populației din Stânga Nistrului și a cetățenilor RM care locuiesc în afara țării.

În eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, trei formațiuni politice ar reuși să depășească pragul electoral de 5%, conform opțiunilor exprimate de respondenții deciși. Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține 25% din voturile totale (36.8% din deciși), Blocul Comuniștilor și Socialiștilor 17.6% (25.9% din deciși), iar Partidul Politic Șor 15.5% (22.8% din deciși). Alte partide ar acumula sub 5% din deciși, printre acestea fiind: Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 2.6% din eșantion (3.8% din deciși), Partidul Nostru – 2.4% (3.5% din deciși) și Mișcarea Alterantiva Națională – 1.2% (1.8% din deciși). Puțin sub un procent din total respondenți ar vota cu Platforma Demnitate și Adevăr (0.9%), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (0.9%) sau pentru Partidul Social Democrat European (0.8%), alte partide având sub 0.3%. Este important de subliniat faptul că aceste date nu includ preferințele electorale ale locuitorilor din Stânga Nistrului și ale celor din Diasporă, care ar putea influența configurația finală a rezultatelor scrutinului.

Conform rezultatelor sondajului, distribuția aproximativă a mandatelor parlamentare, fără a lua în considerare opțiunile locuitorilor din Stânga Nistrului și din Diasporă, ar fi următoarea: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține 43 de mandate, insuficiente pentru o majoritate simplă, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) ar acumula 31 de mandate, iar Partidul Politic Șor ar avea 27 mandate.

Cetățenii Republicii Moldova continuă să acorde cea mai mare încredere președintelui în exercițiu, Maia Sandu (25.1%), urmată de ex-președintele Igor Dodon (12%) și Ilan Șor (7.4%). Cel puțin un procent din toți respondenții au cea mai mare încredere în: Ion Chicu (3.6%), Ion Ceban (2.6%), Vladimir Voronin (1.5%), Renato Usatîi (1.4%), Dorin Recean (1.3%) și Marina Tauber (1.3%). În top se mai regăsesc Irina Vlah cu 0.8% și Igor Munteanu – 0.4%, alți politicieni având sub 0.3%. Este important de menționat că 33.8% dintre respondenți nu au încredere în niciun politician din Republica Moldova.

Percepția activității politicienilor diferă ușor de nivelul de încredere. Astfel, cea mai activă personalitate politică în luna aprilile a fost Maia Sandu, potrivit a 20.5% dintre respondenți, pe locul doi fiind Ilan Șor cu 11.1%, iar pe locul trei – Ion Ceban (6.3%). Alți politicieni percepuți ca fiind activi sunt Igor Dodon (5.7%),  Dorin Recean (4.2%), Ion Chicu (2.8%), Marina Tauber (1.8%) și Igor Grosu (1.2%) și alții precum Irina Vlah, Renato Usatîi, Vasile Costiuc, Vladimir Voronin și Nicu Popescu. Alți politicieni au acumulat sub 0.3% din răspunsuri la această întrebare. De menționată că această întrebare este una deschisă, fără opțiuni de răspuns, iar rata non-răspunsurilor tradițional este înaltă. Politicienii pot fi percepuți ca activi atât cu conotație pozitivă, cât și negativă, de către respondenți.

În cazul unui scrutin prezidențial, actualul președinte Maia Sandu ar obține 30.4% din voturile cetățenilor, urmată de Igor Dodon cu 18.3%. Față de măsurătorile precedente, s-a observat o diversificare a opțiunilor de vot, mai mulți candidați ieșind în evidență, cel puțin la nivelul unor regiuni statistice iData. Astfel, o cotă importantă a opțiunilor de vot se îndreaptă către Ilan Șor (12.2%), Ion Ceban (6.7%), Ion Chicu (5.9%), Renato Usatîi (4.5%) și Irina Vlah (2.8%). Pentru alți politicieni ar vota 1.5% din respondenți, în timp ce 17.7% sunt indeciși. De remarcat rata mai mică a indecișilor la această întrebare comparativ cu întrebările ce țin de votul pentru partidele parlamentare sau pentru politicianul în care au cea mai mare încredere.

În ceea ce privește profilul regional (iData a împărțit Republica Moldova în 20 de regiuni cu același număr al populației), Maia Sandu ar ocupa locul 1 în toate regiunile statistice din Centru (cu excepția Orheiului) și municipiul Chișinău, dar și în Sud – la Cimișlia și Căușeni și la Nord – în Fălești și Florești. În restul regiunilor, pe locul 1 s-ar situa Igor Dodon: în Sud, în Comrat și Cahul, și în toate regiunile de la Bălți și mai la nord. Ilan Șor ar obține prima poziție în regiunea statistică Orhei.

Pe locul doi la nivel regional , situația este mai diversă:

• Maia Sandu ar ocupa locul întâi în 15 din cele 20 de regiuni analizate, fiind a doua în regiunile Edineț, Fălești, Orhei și Cahul și fiind în afara top-3 în regiunea Comrat.
• Igor Dodon ar câștiga la Edineț, Fălești, Cahul și Comrat. De asemenea, ar ocupa locul 2 în 10 regiuni, din centrul și nordul țării și locul 3 în regiunile Orhei, Cimișlia, Rîșcani (Chișinău), Centru (Chișinău) și Botanica (Chișinău). Doar în regiunea Ciocana nu ar intra în top-3.
• Ilan Șor ar cîștiga regiunea Orhei, ar fi al doilea în regiunea Cimișlia și ar fi locul 3 în alte 5 regiuni: Rîșcani (Nord), Soroca, Ungheni, Hâncești și Comrat.
• Ion Ceban ar ocupa locul 2 în 4 din cele 5 regiuni din Chișinău, de asemenea, locul 3 la Buiucani, Edineț și Florești.
• Irina Vlah este a doua favorită în regiunea Comrat și a treia în regiunea Cahul.
• Ion Chicu ar ocupa locul 3 în trei regiuni: Călărași, Anenii Noi și Ciocana (Chișinău).
• Renato Usatâi ar ocupa și el locul 3 în trei regiuni: Bălți, Fălești și Căușeni.

Este important de menționat că la nivel de regiune statistică iData, eroarea de eșantionare este mai mare și unele rezultate s-ar putea să nu fie reprezentative. Totuși, dacă o tendință se menține pe o perioadă mai îndelungată de timp, atunci ea corespunde realității.