De regulă, Politica bugetar-fiscală şi vamală pentru anul viitor se aprobă/adoptă pe la jumătatea anului în curs sau, în unele cazuri, la finele lunii iulie, când Parlamentul îşi încheie oficial sesiunea de primăvară-vară. Acest lucru se face atât pentru a permite Guvernului, în general, şi Ministerului Finanţelor, în particular, să estimeze bugetul de stat pentru anul viitor în baza noii Politici bugetar-fiscale şi vamale, cât şi pentru a permite mediului de afaceri să se pregătească din timp de noile reguli ce urmează să intre în vigoare. Însă, unii ani constituie o excepţie în acest sens şi cred că anul curent va fi unul dintre aceştia. Or, în an electoral nimeni nu se grăbeşte să vorbească de noi reguli bugetar-fiscale şi vamale (mai ales dacă acestea nu sunt dintre cele mai plăcute pentru mediul de afaceri şi pentru cetăţeni), dar şi pentru că, aceasta pur şi simplu nu ar fi corect. Or, cel care câştigă alegerile trebuie să aibă posibilitatea să-şi promoveze propriile viziuni în domeniul bugetar-fiscal şi vamal, dar nu să fie impus un an întreg să promoveze viziuni pe care s-ar putea să nu le împărtăşească. Zic că nu ar fi corect acest lucru, chiar dacă legislaţia prevede termene clare în care se elaborează şi se adoptă atât Politica bugetar-fiscală şi vamală, cât şi însuşi bugetul de stat pentru anul următor.

Personal, văd în această „încălcare de legislaţie” şi unele oportunităţi şi anume că atât factorii decizionali relevanţi (din ministere, servicii, birouri, departamente), cât şi reprezentanţii mediului de afaceri vor avea mai mult timp la dispoziţie pentru a veni cu propuneri bine argumentate pentru proiectul Politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul viitor. Unele asociaţii de business deja au venit cu propuneri concrete în acest sens. Spre exemplu, în luna martie, o asociaţie de business a organizat o discuţie, la care au participat şi conducerea Ministerului Finanţelor, dar şi conducerea Serviciului Fiscal de Stat, în cadrul căreia s-au discutat astfel de aspecte ca: rambursarea TVA și deducerea aferentă avansurilor, sistemul TVA la încasare pentru IMM-uri, eliminarea tratamentelor inechitabile din Codul fiscal, sprijin fiscal pentru investiţiile verzi și gestionarea deşeurilor, ajustarea cotelor TVA pentru produsele agro-alimentare și regimul echitabil de impozitare în sectorul reciclării etc. Apropo, în cadrul acelui eveniment a fost reiterat angajamentul Ministerului Finanţelor de a susţine un sistem fiscal competitiv şi sustenabil, bazat pe transparenţă, echitate și consultări permanente cu mediul de afaceri. Personal, am perceput acest mesaj pozitiv şi consider că oportunitatea oferită de Ministerul Finanţelor trebuie valorificată. Iar ce am în vedere concret, voi explica în rândurile de mai jos.

Din start, voi menţiona că eu consider că în Politica bugetar-fiscală şi vamală pentru anul viitor un loc aparte trebuie să revină noilor reglementări privind comerţul online, în special noilor reglementări ce ar viza activitatea platformelor de comerţ online internaţionale. Piaţa comerţului online este în continuă expansiune. Spre exemplu, dacă în 2016 moldovenii au primit 38,3 mii de colete cu achiziţii de pe platformele de comerţ online internaţionale, în 2024 numărul acestora, potrivit unor estimări, a depăşit un milion. Iar dacă luăm în calcul şi coletele mici, atunci cifra ajunge să depăşească 8 milioane. Şi există toate premisele pentru a anticipa noi creşteri a acestui segment de piaţă în anii următori. Eu anterior m-am referit la noile reglementări pe care le are în vedere Uniunea Europeană pentru acest segment de piaţă şi întrebam retoric dacă şi Republica Moldova se va alătura acestora, dat fiind procesul de integrare europeană în care suntem antrenaţi. Şi cred că chiar este cazul să se vină cu noi reglementări, pentru că statul nu doar că pierde sume importante pe care le-ar putea acumula la buget datorită noilor reglementări, dar şi ar ajuta agenţii economici autohtoni, care sunt impuşi să concureze în condiţii inegale cu marile platforme de comerţ online internaţionale.

Eu cred că, la elaborarea Politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2026 trebuie să se ia în discuţie astfel de aspecte ca: introducerea TVA la toate bunurile din țări terțe (non-UE), indiferent de sumă; introducerea taxelor vamale la toate mărfurile din țări terțe cu valoarea de peste 150 de euro (la etapa inițială, se impune eliminarea pragului de preț sau unificarea standardelor cu UE); introducerea înregistrării obligatorii a marilor platforme de tranzacționare pentru plata TVA pentru toate bunurile online; unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și persoane fizice; echivalarea cerinţelor de import pentru medicamente și suplimente alimentare. Spuneam şi cu alte ocazii că aceste măsuri sunt extrem de importante pentru piaţa noastră, în caz contrar, afacerile moldoveneşti, dintre care 90% sunt mici afaceri, ar putea ajunge în pragul dezastrului.

Sincer sper că toate aceste momente importante vor fi luate în calcul la elaborarea proiectului noii Politici bugetar-fiscale şi vamale. Iar cât priveşte mediul de afaceri, eu cred că reprezentanţii relevanţi ai acestuia, cu bucurie ar da curs unei invitaţii din partea factorilor decizionali la o discuţie la temă, inclusiv fiind identificate şi soluţiile ce se impun pentru binele economiei naţionale în ansamblu.

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova