Economia naţională are toate şansele să-şi revină şi să înregistreze un ritm accelerat de dezvoltare, însă pentru aceasta statul ar trebui să susţină domeniile de perspectivă. Redacţia Curentul.md a elaborat un clasament convenţional al domeniilor pe care statul ar trebui să le susţină în mod prioritar, dat fiind rolul important pe care-l pot juca în procesul de relansare a economiei naţionale. 

1.Sectorul IT

Sectorul IT din Republica Moldova se dezvoltă rapid, iar rolul său în economia naţională creşte de la an la an. Deja la această etapă contribuţia sectorului IT în Produsul Intern Brut a depăşit 5%. În ultimii ani, numărul de întreprinderi noi create în acest sector a depăşit cifra de 1600. În special, acest proces a fost impulsionat de crearea Moldova Innovation Technology Park, care oferă condiţii avantajoase pentru investitori, inclusiv pentru cei străini. Astfel, Moldova a atras investitori în acest domeniu din peste 30 de ţări ale lumii. Acesta este un indicator direct că domeniul IT este de mare perspectivă, însă, pentru dezvoltarea acestuia în continuare, nu sunt suficiente doar condiţiile favorabile create până acum – statul trebuie şi în continuare să sprijine acest sector, venind cu noi facilităţi. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, sectorul IT poate deveni unul de bază în economia naţională.

2.Energia regenerabilă

Domeniul energiei regenerabile cunoaşte o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Doar în ultimii patru ani capacităţile centralelor pe bază de energie regenerabilă au crescut de circa opt ori. Iar în acest an, factorii decizionali guvernamentali au raportat de câteva ori recorduri în producerea energiei regenerabile, ea ajungând să acopere chiar şi 36% din consumul lunar total de energie electrică în Moldova. Însă, indiferent de această creştere spectaculoasă, este evident că se impun noi măsuri de susţinere a acestui domeniu important. Iar aceste măsuri ţin de: sprijinirea investiţiilor în producţia de energie din surse regenerabile, prin acordarea de subvenţii sau alte forme de sprijin pentru investitori şi dezvoltatori; promovarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei regenerabile, prin intermediul programelor de cercetare și dezvoltare și prin stimularea inovaţiei în cadrul sectorului energetic; dezvoltarea infrastructurii necesare pentru integrarea şi transportul energiei regenerabile, cum ar fi reţele de distribuţie şi sisteme de stocare a energiei etc.

3.Turismul rural

Dat fiind specificul Republicii Moldova, turismul rural are un apreciabil potenţial de creştere, care nici pe departe nu e valorificat, în pofida faptului că, în ultimii ani, domeniul a cunoscut o dezvoltare sesizabilă. În 2024, potrivit unor date, pensiunile turistice din Republica Moldova deţineau o cotă de circa 12% în industria turismului. Aceasta e mai mică decât maxima înregistrată în 2020 – circa 16%, dar, totuşi, e semnificativă, iar tendinţele sunt încurajatoare. Astfel, în ultimii ani, potrivit unor estimări, pensiunile din Moldova şi-au crescut capacităţile de cazare cu circa 50%, iar numărul de turişti a crescut de circa patru ori. Dacă statul ar veni cu noi măsuri de susţinere a acestui domeniu, cu siguranţă el ar cunoaşte o dezvoltare mult mai pronunţată, iar rolul său în economia naţională ar creşte semnificativ.

4.Comerţul online

Pandemia de COVID-19 a afectat majoritatea ramurilor economiei naţionale, însă asupra dezvoltării unor domenii anume a avut un impact pozitiv. Astfel, urmare a pandemiei, a cunoscut o dezvoltare semnificativă domeniul comerţului online şi tendinţele care s-au prefigurat atunci au continuat şi după pandemie. Potrivit unor estimări, vânzările de bunuri şi servicii în Moldova, prin intermediul comerţului electronic, ajung anual la circa 360 milioane euro. În Moldova există peste 500 de magazine online active, însă este adevărat că doar fiecare al cincilea dintre ele are un trafic semnificativ (de peste 30 000 vizitatori lunar). Doar ceva mai mult de 300 000 de consumatori apelează frecvent la comerţul online, în timp ce cea mai mare parte a populaţiei adulte (circa 80%) este în afara comerţului electronic. Acesta este un indiciu direct că respectiva piaţa are un enorm potenţial, care poate fi şi trebuie valorificat. Însă pentru aceasta nu e suficient doar efortul depus de antreprenori – e nevoie şi de implicarea statului, prin programe concrete, care să impulsioneze dezvoltarea comerţului online.

5.Ramura de producere a tutunului

Cândva ramura de producere a tutunului era una de bază în Moldova. În perioada sovietică, ponderea producerii de tutun în PIB era de 22,9%, iar implicarea forţei de muncă în producerea tutunului era de 24,3% din totalul persoanelor angajate în câmpul muncii. Specialiştii consideră că, dacă e să se revină la cultivarea tutunului pe măcar circa 20 mii hectare, s-ar asigura aproximativ 30 000 locuri de muncă (oameni direct implicaţi în procesul de recoltare a tutunului) şi încă aproximativ 10 000 de angajaţi în domeniile adiacente industriei tutunului. Iar tutunul recoltat pe 20 mii hectare ar contribui la formarea PIB cu 1,05%. Pentru aceasta însă trebuie să fie stimulate şi subvenţionate investiţiile în infrastructură (sere, căsuţe de uscare, camere de uscare, spaţii de depozitare) şi tehnică agricolă. De asemenea, ar trebui să fie aplicată cel puţin forma de subvenţionare ce se aplică în România (subvenţionarea per hectar recoltat). Alternativ poate fi subvenţionat fiecare kilogram de tutun recoltat şi suplimentar fiecare kg de tutun exportat. Investiţiile din partea statului trebuie să fie direct proporţionale cu dinamica de creştere a ramurii şi a cantităţilor de tutun recoltate. Dacă statul ar acorda acestui domeniu atenţia cuvenită şi suportul necesar, el ar juca din nou un rol important în economia naţională.