Alexandru Bujorean, copreședinte al Ligii Orașelor și Comunelor (LOC), a analizat proiectul de lege privind modificarea legislației fiscale și vamale, anunțat de Guvern, și a constatat că, deși acesta conține anumite măsuri de simplificare a administrării fiscale și chiar majorare a anumitor taxe și impozite, din perspectiva autorităților publice locale lipsește exact elementul care ar trebui să însoțească orice reformă autentică a APL: consolidarea autonomiei financiare locale.

Potrivit spuselor sale, Republica Moldova vorbește de ani buni despre amalgamare voluntară, optimizarea serviciilor publice și eficientizarea administrației locale. Comunităților li se cere să administreze teritorii mai mari, să ofere mai multe servicii, să gestioneze proiecte europene complexe și să răspundă unor așteptări tot mai ridicate din partea cetățenilor.

„Însă reforma administrativă nu poate fi construită doar pe responsabilități suplimentare. Ea trebuie să fie însoțită și de instrumente fiscale suplimentare. Din păcate, proiectul merge în direcția opusă.

Acesta elimină din Codul fiscal impozitul privat atât din categoria impozitelor de stat, cât și din categoria impozitelor locale și exclude prevederea potrivit căreia acest impozit se vira la bugetul de stat sau la bugetul local, în funcție de apartenența bunului”, a spus el.

În același timp – a remarcat politicianul – proiectul introduce noi taxe – precum taxa de viciu și taxa pentru gestionarea fluxurilor de trimiteri poștale aferente comerțului electronic – însă acestea sunt destinate exclusiv bugetului de stat, fără niciun mecanism de repartizare către comunitățile locale.  Cu alte cuvinte, statul își consolidează veniturile, iar administrațiile locale primesc responsabilități tot mai mari, dar nu și resurse financiare noi.

„Această abordare contravine inclusiv principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale, potrivit cărora autoritățile locale trebuie să dispună de resurse proprii suficiente și proporționale cu competențele pe care le exercită.

Dacă ne uităm la experiența europeană, observăm exact contrariul.

În Polonia, comunele beneficiază de cote din impozitul pe venit al persoanelor fizice și juridice, pe lângă propriile taxe locale.

În România, autoritățile locale păstrează integral impozitul pe clădiri și terenuri și primesc cote importante din impozitul pe venit, ceea ce le oferă predictibilitate financiară.

În Germania, municipalitățile încasează impozitul pe activitatea economică (Gewerbesteuer), una dintre cele mai importante surse ale veniturilor proprii.

În țările nordice, o parte semnificativă din impozitul pe venit revine administrațiilor locale, ceea ce le permite să finanțeze servicii publice de calitate fără o dependență excesivă de transferurile guvernamentale.

Reforma administrației publice locale din Republica Moldova nu poate avea succes dacă este construită exclusiv pe centralizarea resurselor financiare”, a mai menționat primarul de Leova.

Copreședintele LOC a spus că, dacă Guvernul dorește comunități locale puternice, atunci proiectul trebuie îmbunătățit, cu cel puțin următoarele modificări:
1.distribuirea unei cote din taxa de viciu către bugetele locale;
2.distribuirea unei cote din taxa aplicată comerțului electronic către localitățile în care sunt livrate bunurile;
3.identificarea unei surse compensatorii pentru eliminarea impozitului privat.

„De asemenea, după finalizarea etapei normative a reformei APL, se cere o revizuire complexă a instrumentariului financiar necesar unei bune funcționări a administrațiilor locale din întreaga țară și descentralizarea către bugetele locale a unei cote din TVA, impozitul pe venit a persoanelor juridice și din impozitul pe venit a persoanelor fizice, la viza de reședință a angajatului.

Nu putem cere primăriilor să construiască drumuri, să extindă rețele de apă și canalizare, să atragă investiții europene, să gestioneze servicii sociale și să implementeze reforma administrativă, în timp ce instrumentele fiscale rămân concentrate aproape exclusiv la nivel central”, a conchis Alexandru Bujorean.