Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul vizează consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii, stimularea competitivității sectorului privat și promovarea investițiilor strategice în sectoarele prioritare ale economiei. De asemenea, salariul minim în sectorul bugetar va crește de la 5 500 până la 6 300 de lei.

În 2026, se estimează că veniturile vor crește cu 5,1% față de anul curent și vor depăși 79,67 miliarde de lei. Cea mai mare pondere în structura veniturilor prognozate pentru anul viitor, de 91,4%, o vor avea încasările din taxe și impozite. Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea veniturilor se datorează creșterii economice moderate, evoluțiilor externe favorabile și progresului reformelor structurale.

În același timp, cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele precizate în 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei. Autorii menționează că 93% din cheltuielile prevăzute în bugetul pentru anul viitor vor fi acoperite din contul resurselor generale ale bugetului de stat. Totodată, peste 5,7 miliarde de lei vor fi cheltuieli atribuite proiectelor finanțate din surse externe.

Conform Ministerului Finanțelor, bugetul de stat 2026 pune accent pe investiții responsabile. Astfel, în anul viitor, cheltuielile pentru investiții capitale vor crește cu 35,6%, comparativ cu 2025 și vor depăși suma de 3 miliarde de lei – cea mai mare din ultimii ani. Autorii menționează că banii sunt destinați pentru realizarea a 85 de proiecte de infrastructură și drumuri, creșe, alimentație și reparații de grădinițe. De asemenea, se alocă 5,6 miliarde de lei din planul de creștere UE pentru proiecte de investiții, infrastructură și reforme.

Cea mai mare pondere în cheltuielile pentru investiții capitale, peste 47%, vizează sectorul economiei. Este vorba despre 1,44 miliarde de lei, iar 81,8% sunt destinate implementării proiectelor de reabilitare a drumurilor finanțate din sursele externe. Alte 245 de milioane de lei din suma totală destinată investițiilor capitale sunt destinate realizării proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Documentul mai prevede că alocațiile pentru serviciile de stat cu destinație generală constituie 16% din totalul cheltuielilor bugetului de stat sau 16,1 miliarde de lei. 74% din suma totală este destinată pentru programe de dezvoltare și alte activități cu caracter sectorial – implementarea tehnologiilor informaționale; activități de susținere a diasporei; susținerea financiară a unităților administrativ-teritoriale etc.

Pentru serviciile în domeniul economiei sunt destinate alocații în valoare de 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât alocațiile precizate în 2025. Respectiv, 1,06 miliarde de lei sunt destinate activităților de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii; 561,8 milioane de lei – pentru domeniul generării și stocării energiei electrice; 465,2 milioane de lei – pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural; 284 milioane de lei – pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală etc.

9,8% din cheltuielile bugetului de stat sau 9,89 miliarde de lei sunt destinate ocrotirii sănătății. Banii sunt prevăzuți pentru dezvoltarea unei rețele regionale integrate, implementarea dosarelor electronice de sănătate, sistemul de monitorizare și localizare a medicamentului, sporirea accesului la medicamente inovatoare etc. De asemenea, 21,94 de miliarde de lei sunt destinate învățământului, inclusiv 238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor în treapta gimnazială, 35 milioane de lei – pentru majorarea burselor elevilor și studenților și 41 milioane de lei – pentru renovarea grădinițelor. Pentru domeniul protecției sociale vor fi alocate 22,47 miliarde de lei.

„Este esențial ca bugetul programat să fie valorificat la maximum. Vom monitoriza atent gradul de executare a bugetului”, a precizat președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian.

Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul 2026 se va solda cu un deficit de 20,9 miliarde de lei. Principalele surse de finanțare a acestuia vor fi atât din surse interne, cât și din surse externe.

După definitivare, documentul, completat cu propunerile fracțiunilor parlamentare, comisiilor permanente și deputaților, va fi propus spre examinare Parlamentului în lectura a doua.