Primăriile riscă să piardă din 2027 o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, principalul lor venit fiscal propriu, dacă Parlamentul adoptă proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale în forma aprobată de Guvern la 8 septembrie 2026. În context, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat avizul repetat nr. 323 din 22 septembrie 2026, însoțit de nouă amendamente redactate ca texte gata de vot. Proiectul se află în examinare între lectura întâi și a doua.

CALM susține simplificarea legislației fiscale, însă afirmă că mai multe prevederi importante pentru bugetele locale au apărut sau au fost modificate după încheierea consultărilor din august și nu au fost discutate cu autoritățile locale, deși Legea nr. 436/2006, Legea nr. 397/2003 și Carta Europeană a Autonomiei Locale cer acest lucru. Nota de fundamentare nu conține o evaluare a impactului asupra bugetelor locale.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic. Ele cer doar ca decizia consiliului local să rămână valabilă până când consiliul o modifică, la fel pentru toate veniturile locale. Dacă ultima decizie a consiliului este suficientă pentru taxa de piață, trebuie să fie suficientă și pentru impozitul pe bunurile imobiliare. Am venit în Parlament cu texte concrete și așteptăm ca ele să fie discutate pe fond”, a declarat Viorel Furdui, directorul executiv al CALM.

În raportul din 9 septembrie 2026, Comisia economie, buget și finanțe s-a angajat să îmbunătățească textul „în baza propunerilor și obiecțiilor înaintate”. CALM se așteaptă ca amendamentele sale să fie examinate în acest spirit.

Principalele probleme și propunerile CALM

1. Cota minimă la impozitul pe bunurile imobiliare (art. XVIII alin. (6))

Proiectul prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele, la taxele locale se aplică în continuare ultima decizie a consiliului, iar la impozitul pe bunurile imobiliare se aplică cota minimă. Impozitul pe bunurile imobiliare este principalul venit fiscal propriu al majorității primăriilor. În anii fără reevaluare, o localitate care aplica o cotă de 0,1–0,3% ar pierde astfel între 50% și 83% din acest impozit. Ambele venituri sunt stabilite de aceeași autoritate, prin același tip de decizie, iar tratamentul diferit nu are o justificare obiectivă.

Propunerea CALM: Aceeași regulă pentru ambele venituri: dacă decizia nu este adoptată la timp sau este suspendată ori anulată, se aplică cotele din ultima decizie în vigoare. Cota minimă se aplică numai obiectelor pentru care consiliul nu a stabilit anterior o cotă. Guvernul a acceptat deja acest principiu pentru taxele locale, iar amendamentul deputatului V. Mătrăguna îl extinde la cazul anulării deciziei (amendamentul A1, prioritar).

2. Propunerea inițială a CALM, preluată doar parțial

CALM a propus ca, în anul de tranziție 2027, să se aplice cotele din 2026 atât la impozitul imobiliar, cât și la taxele locale, iar cota minimă să se aplice doar obiectelor nou-introduse în impozitare. Versiunea finală a preluat continuitatea numai pentru taxele locale. Cota minimă, gândită ca excepție pentru obiectele noi, a devenit regulă permanentă pentru toate bunurile imobiliare, fără ca această modificare să fie supusă consultării.

Propunerea CALM: Revenirea la logica inițială, prin amendamentul A1. Dacă legiuitorul dorește să evite creșterile bruște de impozit după reevaluare, CALM propune, în subsidiar, ca pentru 2027 cota anterioară să fie ajustată la coeficientul de creștere a valorii estimate, comunicat de AGCC. Astfel sunt protejați atât contribuabilii, cât și bugetele locale (amendamentul A2).

3. Obligația de a readopta anual deciziile (art. 280 alin. (1²) și art. 297 alin. (2¹))

Consiliile locale ar fi obligate să adopte în fiecare an decizia privind cotele, chiar dacă nu intenționează să le modifice. În avizul din 4 septembrie 2026, Ministerul Justiției a arătat că această obligație poate limita marja de apreciere a autorităților locale, însă observația nu a fost luată în considerare. Pentru impozitul imobiliar, proiectul nu stabilește niciun termen, astfel că nu este clar din ce moment s-ar aplica cota minimă.

Propunerea CALM: Consiliul examinează anual, la aprobarea bugetului, dacă este cazul să modifice cotele, iar cotele stabilite anterior rămân în vigoare până la modificarea lor. Se păstrează disciplina bugetară urmărită de autor, fără ca lipsa unei decizii noi să fie sancționată financiar (amendamentul A4, prioritar).

4. Controlul deciziilor fiscale locale

Dacă o decizie privind impozitul imobiliar este contestată de oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și apoi suspendată sau anulată, proiectul duce automat la aplicarea cotei minime. Garanțiile propuse de CALM la art. 297 alin. (9) și (10), precum și extinderea lor la impozitul imobiliar, au fost respinse. În aceste condiții, controlul de legalitate poate ajunge să vizeze oportunitatea și nivelul cotelor, ceea ce contravine art. 8 din Carta Europeană și altor prevederi legale in vigoare care interzic controlul de oportunitate in privința deciziilor APL.

Propunerea CALM: Controlul de legalitate să se limiteze la respectarea procedurilor, fără a se pronunța asupra nivelului cotelor. Înainte de a sesiza instanța, oficiul teritorial să notifice autoritatea locală și să îi acorde 15 zile pentru remediere. Analiza de impact să fie obligatorie doar pentru taxe noi sau majorări semnificative, iar solicitarea ei să nu suspende decizia bugetară. Aceleași reguli să se aplice ambelor categorii de venituri locale (amendamentul A6).

5. Terenurile agricole fără construcții

De la 1 ianuarie 2027, terenurile agricole și locuințele din sate trec în regimul Codului fiscal. Versiunea din august a proiectului prevedea pentru terenurile agricole fără construcții o categorie distinctă în art. 280 alin. (1), dar aceasta a fost eliminată din versiunea finală. În consecință, aceste terenuri nu se încadrează în nicio categorie și nu au nici măcar o cotă minimă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar este una dintre puținele surse proprii importante, iar lacuna poate duce la litigii și la dificultăți de încasare.

Propunerea CALM: Amânarea trecerii până la 1 ianuarie 2028, termen deja prevăzut la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 1056/2000. În subsidiar, introducerea unei categorii distincte în art. 280 alin. (1) și aplicarea regimului din 2026 până la adoptarea deciziei locale (amendamentul A3, prioritar).

6. Majorarea scutirii personale și defalcările din IVPF

CALM susține majorarea scutirii personale de la 29.700 la 40.020 lei (+34,7%). Impozitul pe venitul persoanelor fizice este însă principala sursă de defalcări pentru bugetele locale (100% pentru sate, comune și orașe), iar pierderea le afectează de două ori: direct și prin Fondul de susținere financiară. Ministerul Finanțelor nu a calculat acest impact și a respins atât compensarea, cât și defalcarea celor 820 mil. lei estimați suplimentar la impozitul pe venit.

Propunerea CALM: Compensarea integrală a pierderilor prin transferuri cu destinație generală, calculate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și incluse în legea bugetului de stat pe anul 2027, conform art. 9 alin. (2) din Cartă și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 397/2003 (amendamentul A9).

7. Impozitul privat

Proiectul abrogă impozitul privat, dar Legea nr. 397/2003, în redacția care intră în vigoare la 1 ianuarie 2027, îl menține printre veniturile proprii ale bugetelor locale. CALM a cerut corelarea celor două acte, fără să primească un răspuns de fond.

Propunerea CALM: Virarea integrală a impozitului privat la bugetul unității administrativ-teritoriale căreia îi aparține bunul sau, în subsidiar, modificarea Legii nr. 397/2003 și atribuirea unei surse de venit echivalente (amendamentul A7).

8. Încasarea restanțelor la bugetele locale

Proiectul permite Serviciului Fiscal de Stat să emită ordine incaso, cu valoare de document executoriu, pentru restanțele persoanelor fizice. Același instrument nu este disponibil pentru bugetele locale, deși, potrivit Ministerului Finanțelor, restanțele față de acestea depășesc 220 mil. lei.

Propunerea CALM: Serviciul Fiscal de Stat să emită ordine incaso și pentru restanțele la impozitele și taxele locale, în baza listelor aprobate prin dispoziția primarului. Pentru aceasta nu este necesară modificarea Codului de executare (amendamentul A8).

9. Taxa pentru cazare

CALM susține trecerea la taxarea pe unitate de cazare. O cotă aprobată în procente nu poate fi însă aplicată unei baze exprimate în nopți, iar localitățile care nu adoptă la timp noua decizie ar rămâne fără acest venit.

Propunerea CALM: O normă tranzitorie care să permită aplicarea, în 2027, a bazei și a cotei din 2026 până la adoptarea noii decizii (amendamentul A5).

10. Descentralizarea fiscală

Ministerul Finanțelor a amânat examinarea celor cinci propuneri structurale ale CALM până la reforma administrației publice și procesul de amalgamare. Propunerile se referă la defalcarea integrală a IVPF pentru orașele-reședință (in mărime de 100%), inclusiv Chișinău și Bălți, împărțirea IVPF între locul de muncă și domiciliu, o cotă din TVA și din impozitul pe venitul persoanelor juridice, taxele pentru resursele naturale și direcționarea amenzilor către bugetul local. Articolul 9 din Carta Europeană nu leagă dreptul la resurse proprii suficiente de mărimea unității administrativ-teritoriale.

Propunerea CALM: Un grup de lucru comun al Ministerului Finanțelor și al CALM, cu un calendar stabilit, care să examineze aceste propuneri separat de procesul de amalgamare.

De ce contează termenul de 1 ianuarie 2027

În 2027 vor avea loc simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. Consiliile nou-alese vor avea doar câteva săptămâni pentru a adopta deciziile pe anul 2028. Dacă va avea loc reorganizarea teritorială anunțată de Guvern, unitățile nou-create nu vor avea nicio decizie anterioară la care să se raporteze. Fără amendamentele A1, A3 și A4, o ședință amânată sau o decizie contestată poate reduce la jumătate impozitul pe bunurile imobiliare al unei comune, iar terenurile agricole pot rămâne neimpozitate.

Solicitările CALM pentru lectura a doua

1. Adoptarea amendamentelor prioritare A1, A3 și A4.
2. Prezentarea de către Ministerul Finanțelor, înainte de lectura a doua, a calculelor de impact pentru fiecare unitate administrativ-teritorială: efectele reevaluării, efectul majorării scutirii personale asupra defalcărilor din IVPF și asupra Fondului de susținere financiară, repartizarea teritorială a celor 820 mil. lei și argumentarea art. XVIII alin. (6).
3. Invitarea reprezentanților CALM la ședințele Comisiei economie, buget și finanțe și ale Comisiei administrație publică și dezvoltare regională în care vor fi examinate amendamentele.
4. Crearea unui grup de lucru comun al Ministerului Finanțelor și al CALM pentru descentralizarea fiscală.

„Prevederile criticate ridică probleme serioase de conformitate cu art. 109 și art. 132 din Constituție, cu art. 3, 4, 8 și 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale și cu legile nr. 436/2006 și nr. 397/2003, inclusiv în privința consultării prealabile a autorităților locale. CALM dorește ca aceste probleme să fie rezolvate în Parlament. În caz contrar sunt în fața unor încălcări evidente a normelor Cartei, principiilor constituționale și legislației în vigoare care garantează ale autonomia locală în Republica Moldova.

CALM rămâne deschis dialogului și este pregătit să participe la consultările pentru lectura a doua” – a conchis Congresul.