Victor Nichituș

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, în perioada 10 martie – 27 martie 2020, în Republica Moldova au intrat 150 704 cetățeni moldoveni. Putem presupune că, pentru a traversa frontierele statelor Uniunii Europene, pe vreme de pandemie, acești cetățeni au folosit pașaportul românesc, pentru a intra în Republica Moldova au folosit pașaportul moldovenesc. Cunoaștem doar țara de destinație – au venit acasă –  nu există date publice care ar spune, negru pe alb, care a fost țara de plecare a acestora.

Cunoaștem însă, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii, că o treime din familiile existente între Prut și Nistru primesc remitenţe din străinătate, știm de asemenea că, în mediul rural, fiecare a patra gospodărie supraviețuiește în urma banilor care-i primesc din străinătate.

Un oficial al biroului Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Republica Moldova declara că diminuarea remitenţelor ar avea efecte dramatice pentru economia statului moldovean. Ghenadie Crețu afirma la Europa Liberă că scăderea remitențelor ar împinge anumite segmente sociale sub pragul sărăciei: „Dar remitenţele au şi alt rol, ele alimentează capacitatea de cumpărare. Mediul de afaceri contează pe acele fluxuri. Consumul în sine este finanţat de remitenţe. Ce se va întâmpla dacă capacitatea de cumpărare a familiilor va scădea? O parte din remitenţe finanţează sectorul imobiliar. Iar sectorul imobiliar şi de construcţii era, până recent, unul din motoarele economiei R. Moldova.” De aici.

Refugiul acasă al celor peste 150 de mii de cetățeni moldoveni înseamnă o reducere a remitențelor. Acest lucru presupune că oficialii statului moldovean ar trebui să regândească, de pe acum, modelul economic al Republicii Moldova după COVID 19.

Este clar că modelul actual, bazat în mare parte pe consum, ar putea să nu mai fie viabil căci veniturile obținute din remitențe vor scădea inevitabil.

Ce e de făcut?  Premierul Ion Chicu, a spus că statul vrea să-i susțină pe moldovenii care au revenit în Moldova, pentru ca ei să-și inițieze o afacere în agricultură. El a propus, în cadrul unei ședinței de Guvern, să fie creată o linie separată de creditare în Fondul de subvenționare în agricultură pentru persoanele din diasporă care au revenit acasă. De aici.

Este greu să anticipăm impactul economic al pandemiei pentru statul moldovean. Dar el va exista. Probabil, inițiativele oficialilor moldoveni vin în sprijinul găsiriii unei soluții. Nu sunt expert în economie, dar întrevăd că, în fața valului care va veni, premierul Chicu își dorește implementarea unor măsuri de protecție.

Sunt de acord că statul moldovean trebuie să își ia măsuri de protecție. Nu știu dacă autoritățile ar trebui, după trecerea pandemiei, să introducă regimul de suveranitate vamală și introducerea de taxe vamale protecționiste pentru a sprijini producătorul autohton.

Sunt de acord că mărfurile cu origine autohtonă nu pot concura cu cele de import în regim de liber schimb – micii producători autohtoni nu pot concura cu giganții economici din Uniunea Europeană. Inițiativa deputatului Dumitru Alaiba, care îndemna să cumpărăm pe timp de pandemie produse la la producătorii autohtoni, merită susținută. „Producătorii locali sunt cei care plătesc taxe aici, ei sunt cei care creează locuri de muncă în economia asta, ei sunt cei care creează creștere și tot ei sunt cei care suportă pierderi imense zilele astea. Tot de la ei statul se așteaptă la cât de cât ceva impozite, pentru a menține finanțele publice în ordine”, nota, pe bună dreptate, Alaiba. De aici.

Sunt sigur că statele Uniunii Europene își vor proteja economia prin măsuri protecționiste. Sunt sigur că remitențele vor continua să scadă. Republica Moldova nu va mai avea oportunitatea de folosi economia de consum – pe principiul, câștigăm bani în străinătate, ca să-i cheltuim acasă pe mărfuri și produse de origine străină.

În articolul 126 al Constituției Republicii Moldova, se afirmă că economia statului moldovean este o economie de piaţă, de orientare socială. Punctul doi al aceluiași articol stabilește, la litera c, că  statul trebuie să asigure: protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară. În baza Legii Supreme a statului moldovean autoritățile guvernamentale pot/sunt obligate să inițieze o campanie de sprijinire, prin consum, a produselor fabricate de producătorul  autohton mic și mijlociu.

Pandemia de COVID 19, ar trebui să fie văzută și ca o oportunitate pentru relansarea sectorului agricol moldovenesc prin introducerea unor măsuri de protecție pentru producătorul autohton.