Securitatea cibernetică este esențială pentru conectarea sistemului energetic național cu piața europeană, iar Ministerul Energiei și-a stabilit priorități clare pentru consolidarea acesteia, printre care crearea unei infrastructuri inteligente și interoperabile în sectorul energetic, întărirea securității cibernetice și integrarea energiei regenerabile în rețea, a declarat astăzi secretara de stat Cristina Pereteatcu, responsabilă de domeniul digitalizării, în cadrul evenimentului “Moldova Cyber Summit 2025: Mai puternici împreună”. Forumul de înalt nivel a reunit pentru două zile de dezbateri reprezentanți ai guvernului, sectorului industriei, mediului de afaceri, dar și partenerii internaționali pentru a pune în discuție consolidarea rezilienței cibernetice a Republicii Moldova.

În cadrul unui panel de discuții, Cristina Pereteatcu a subliniat că, deși Republica Moldova a început să abordeze problema securității cibernetice de mai mulți ani, sectorul energetic a funcționat mult timp în „mod criză”, concentrându-se pe reziliență și pe asigurarea disponibilității energiei electrice și a gazului, fără a aborda în mod sistematic securitatea cibernetică.

„Legea privind securitatea cibernetică a fost adoptată în Parlament în martie 2023, moment în care Ministerul Energiei a început să funcționeze ca entitate separată. La înființarea ministerului, am verificat nivelul de pregătire al operatorilor de transport, distribuție și furnizare pe partea de securitate cibernetică. Datele obținute au stat la baza Programului de Transformare Digitală, iar unul dintre obiectivele principale ale Programului fiind consolidarea capacităților pe partea de securitate cibernetică”, a subliniat Cristina Pereteatcu.

Provocările rămân însă uriașe, a adăugat Secretara de stat, explicând că digitalizarea și securitatea cibernetică sunt strâns legate și trebuie implementate concomitent.

„Am demarat programe de instruire pentru prevenirea riscurilor cibernetice și creșterea gradului de conștientizare în rândul managerilor de top, sprijiniți prin exercițiile NATO Tailored Training & Support (TTS) și prin programele Departamentului de Energie al SUA. La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat primul document de politică națională –  Programul de Transformare Digitală a domeniului Energetic pentru anii 2026–2030. Digitalizarea și securitatea cibernetică sunt procese interdependente și trebuie abordate împreună”, a accentuat Cristina Pereteatcu.

Secretara de stat s-a referit și la prevederile Programului care contribuie direct la eficientizarea și modernizarea rețelelor energetice, reducând pierderile la 10% și generând economii anuale de circa 200 de milioane de lei, în timp ce costurile operaționale vor scădea cu 20–25% până în 2030, asigurând tarife mai accesibile pentru consumatori și competitivitate pentru întreprinderi.

De asemenea, documentul aprobat recent de Guvern prevede introducerea Registrului Național privind Locul de Consum (RNLC) va oferi coduri unice pentru fiecare loc de consum, facilitând transparența facturării, monitorizarea continuă și schimbarea rapidă a furnizorilor.

Programul permite colectarea și analiza datelor în timp real despre producerea, importul și consumul de energie, oferind acces autorităților, furnizorilor și consumatorilor.

Totodată transformarea digitală sprijină și tranziția verde, crescând capacitatea de integrare a surselor regenerabile de la 150 MW la 600 MW până în 2030.

„Securitatea cibernetică nu mai este un concept opțional, este esențială pentru interconectarea cu piața europeană și pentru electrificarea pe termen lung. Planurile noastre includ certificarea tuturor actorilor de pe piață, instruiri continue și dezvoltarea unui centru pentru prevenirea atacurilor cibernetice. Energia este infrastructură critică și orice incident ar avea efecte majore asupra funcționării țării”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.

Evenimentul Moldova Cyber Summit 2025 a oferit un cadru de discuții despre consolidarea guvernanței naționale în domeniul securității cibernetice, sprijinirea alinierii legislative și operaționale la standardele europene, împărtășirea experiențelor internaționale și regionale în protecția sistemelor critice și dezvoltarea parteneriatelor între Guvern, sectorul privat și aliații internaționali.