Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al președintelui Băsescu, a sugerat că prezența lui Dodon alături de Putin, la Moscova, este o dovadă de încălcare a suveranității moldovenești. Probabil, are dreptate.
Doar că, în condițiile în care Uniunea Europeană a stopat extinderea ei către est, evoluția viitoare a statelor din Parteneriatului Estic, (printre care e și Moldova dintre Prut și Nistru) arată că, în lipsa aderării lor la NATO, acestea vor deveni o zonă gri în care interesul Federației Ruse se va împleti cu cel al Uniunii Europene.
În fața acestor interese suveranitatea moldovenească nu va conta foarte mult. Nu că acum ar conta!
Politica externă echilibrată, despre care vorbește Dodon, se pliază pe considerentele de stop extindere ale Bruxelles-ului și implică faptul că Republica Moldova nu va depune cerere de aderare la Uniunea Europeană ori NATO. Să nu ne amăgim cu apă rece, cu diferedumul transnistrean nerezolvat, ambele cereri de aderare ar fi refuzate.
Echilibristica propusă de Dodon poate fi făcută doar dacă va exista responsabilitate în politica internă pentru asigurarea creșterii economice. Și interes pentru investiții între Prut și Nistru.
Datele statistice arată că principalul investitor străin în Republica Moldova este Federația Rusă. România este lider în structura exporturilor moldovenești, care ocupă 29,3% din volumul total al exporturilor. Rușii au 995 de firme între Prut și Nistru, iar moldovenii exportă în România de aproape patru ori mai mult decât în Rusia.
În 30 de ani de la stabilirea relațiilor cu Republica Moldova, numărul de investiții românești între Prut și Nistru este în continuare destul de mic.