Politica externă promovată în ultima perioadă de Preşedintele SUA, Donald Trump ridică mai multe semne de întrebare şi ne duce spre anumite concluzii privind noile aranjamente internaţionale care se fac. Cât nu ar părea de straniu, dar se pare că astăzi sferele de influenţă la nivel mondial se împart între două mari puteri – SUA şi Rusia şi nu mai este vorba despre o confruntare dintre acestea, care să se soldeze cu acapararea de noi sfere de influenţă, ci de un acord neoficial care presupune inclusiv suportul reciproc pe anumite dimensiuni.
Opiniei publice internaţionale nu i-a scăpat receptivitatea şi disponibilitatea liderului Coreii de Nord, Kim Cen În de a avea un dialog relativ normal cu Donald Trump. Chiar dacă tensiunile dintre Coreea de Nord şi SUA continuă, totuşi, cei doi lideri au avut o întrevedere istorică, care arată că lucrurile s-au mişcat din punctul mort. Există opinia că un rol important în deblocarea acestui proces l-a jucat şi Rusia, iar SUA nu are cum să nu ştie despre respectivul aspect.
Nu mai puţin a surprins însăşi întrevederea dintre Donald Trump şi Preşedintele rus, Vladimir Putin, care, după cum au remarcat mai mulţi analişti, contrar aşteptărilor, a fost una constructivă şi a pus bazele unui nou început în relaţiile dintre cele două ţări. Iar mesajele transmise de Vladimir Putin şi Donald Trump privind situaţia legată de Ucraina (Crimeea), Siria, Orientul Mijlociu, Coreea de Nord etc. au fost calificate drept începuturi promiţătoare în vederea soluţionării problemelor ce ţin de respectivele regiuni şi ţări.
Ca o dovadă indirectă că Donald Trump şi Vladimir Putin s-au înţeles destul de bine a venit şi pasul absolut surprinzător al Preşedintelui american, care a declarat că e gata să aibă o întrevedere cu liderul iranian, Hassan Rouhani fără careva condiţii preliminare. Iarăşi, nu e un secret că Rusia are anumită influenţă asupra Iranului şi faptul că Donald Trump a venit cu această declaraţie după întrevederea cu Vladimir Putin nu e deloc întâmplător. Mai ales că se ştie interesul sporit al SUA faţă de Iran.
Întâmplător sau nu, dar îmbunătăţirea relaţiilor americano-ruse a coincis cu anumite acţiuni relevante ale lui Donald Trump în raport cu Uniunea Europeană. Deşi se pare că a avut recent un dialog cât de cât bun cu Jean Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, totuşi, Donald Trump nu renunţă la anumite viziuni ale sale, catalogate de anumiţi experţi drept tentative de destrămare a UE. Astfel, după propunerea scandaloasă făcută Preşedintelui francez, Emmanuel Macron ca Franţa să părăsească UE, a avut loc o întâlnire destul de cordială cu Giuseppe Conte, Premierul Italiei, accentuându-se că acesta nu face parte din „categoria duşmanilor din UE”, ci e „un bun prieten”. Uşor, voalat, dar Donald Trump pare să sfideze în continuare unitatea UE, iar aceasta indirect este şi în interesul Rusiei. Or, cu cât mai slabă va fi UE, cu atât va creşte puterea şi influenţa Rusiei în Europa.
Toate momentele menţionate mai sus ne vorbesc indirect despre faptul că asistăm la o nouă relaţie dintre SUA şi Rusia, cele două state reîmpărţind sferele de influenţă la nivel mondial. E clar că SUA şi Rusia au interese peste tot pe globul pământesc, dar, cel mai probabil, acum a avut loc o prioretizare a acestor interese, din care au reieşit anumite cedări. Pentru SUA prioritară rămâne problema pe care o reprezintă Coreea de Nord, Iranul şi Orientul Mijlociu. Pentru Rusia prioritatea numărul unu e spaţiul ex-sovietic. Evident, nici Rusia nu-şi va ceda toate poziţiile în zonele în care SUA are interese prioritare, după cum nici SUA nu-şi va ceda toate poziţiile în zonele de interes sporit pentru Kremlin. Dar oricum, chiar şi aşa există premise pentru a prognoza mari schimbări. Iar prima concluzie care se impune cu referire la spaţiul din care face parte şi Republica Moldova, este că în viitorul apropiat vom asista la diminuarea influenţei americane şi la sporirea influenţei Rusiei. Cel puţin, aşa arată lucrurile la această etapă.