Cooperarea energetică cu România și Ucraina, dezvoltarea pieței concurențiale și integrarea Republicii Moldova în piața europeană a energiei sunt esențiale pentru reducerea vulnerabilităților energetice ale țării și crearea unui mediu mai competitiv pentru investiții. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că dezvoltarea producției locale trebuie să fie însoțită de o piață funcțională, în care producătorii, furnizorii și consumatorii să beneficieze de mai multe oportunități.

Declarațiile au fost făcute în deschiderea celei de-a V-a ediții a conferinței „Energy Transition Agenda – Regional Approach”, desfășurată astăzi la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de European Business Association (EBA) Moldova, în parteneriat cu Energynomics România și Ministerul Energiei, și a reunit reprezentanți ai autorităților publice, companiilor energetice și mediului de afaceri din Republica Moldova și România.

„Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat că securitatea energetică nu poate fi construită în izolare, iar tranziția către un sistem energetic modern și competitiv nu se oprește la frontierele naționale. Pentru Moldova, cooperarea regională, în primul rând cu România și Ucraina, nu este doar o opțiune strategică, ci o necesitate economică și de securitate”, a declarat Dorin Junghietu.

În intervenția sa, ministrul a trecut în revistă schimbările prin care a trecut sectorul energetic în ultimii ani, de la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare până la dezvoltarea pieței concurențiale și creșterea producției interne. Aceste transformări au avut loc pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al instabilității piețelor energetice regionale.

Republica Moldova a depășit 1.000 MW de capacități instalate din surse regenerabile, care, în trimestrul al doilea al anului 2026, au acoperit 46% din consumul de energie electrică și a reprezentat 86% din producția locală. Ministrul a subliniat că această creștere trebuie susținută de o piață capabilă să valorifice energia produsă. În acest sens, Operatorul Pieței de Energie Electrică din Moldova (OPEM), filială a OPCOM din România, contribuie la dezvoltarea tranzacțiilor transparente și la creșterea lichidității pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică.

„Dezvoltarea producției trebuie însoțită de dezvoltarea pieței. Vedem o creștere a lichidității pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică, ceea ce înseamnă mai multe oportunități pentru producători și furnizori și o formare mai competitivă a prețurilor. Urmează lansarea pieței contractelor bilaterale”, a menționat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, în trimestrul al doilea al acestui an, pe piața energiei electrice erau activi 432 de participanți. Următoarele etape vizează trecerea marilor consumatori pe piața concurențială, de la 1 iulie 2027, și cuplarea pieței energiei electrice din Republica Moldova cu piața europeană până în 2028. Integrarea va permite tranzacționarea mai eficientă a energiei la nivel regional și va extinde opțiunile de aprovizionare pentru consumatori și întreprinderi.

Dorin Junghietu a reiterat și necesitatea implicării mai active a consumatorilor în piața energiei electrice, inclusiv prin utilizarea contoarelor inteligente și a tarifelor diferențiate, care permit adaptarea consumului în funcție de preț. Potrivit acestuia, dezvoltarea instrumentelor tehnice trebuie însoțită de informarea consumatorilor și de oferte comerciale care să încurajeze utilizarea energiei în intervalele în care aceasta este mai accesibilă.

Referindu-se la perspectivele pe termen lung, ministrul a prezentat principalele obiective ale Strategiei energetice a Republicii Moldova până în 2050, aprobată recent de Guvern. Documentul prevede reducerea dependenței de importurile de energie de la peste 77% la 40% și creșterea ponderii surselor regenerabile la cel puțin 85% din producția locală de energie electrică.

Realizarea acestor obiective va necesita investiții private, dezvoltarea capacităților de stocare și a flexibilității sistemului energetic, precum și o cooperare mai strânsă între autorități și mediul de afaceri, inclusiv pentru adaptarea la mecanismele europene de reglementare a emisiilor de carbon (CBAM și ETS).