Criza permanentă a devenit o carte de vizită a politicii moldovenești, iar desfășurarea alegerilor prezidențiale din luna noiembrie a acestui an a aruncat țara într-o perioadă critică de divizare. În contextul crizei politice din Belarus, mulți vorbesc despre o posibilă „revoluție portocalie” la Chișinău. Candidata PAS la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, a pus sub semnul întrebării rezultatele scrutinului, declarând că „nu vom avea alegeri libere și corecte”. O astfel de poziție permite să vorbim despre faptul că rezultatele anunțate de CEC, dacă nu vor aduce o victorie dreptei, nu vor fi recunoscute de opoziție. Dacă i-a inspirat sau nu situația din Minsk la o mișcare revoluționară și care ar fi beneficiile, dar și consecințele unei manifestații în masă, relatează mai mulți experți în politica internațională EXCLUSIV pentru Politics.MD.

Întrebat despre un posibil „scenariu belarus” la Chișinău, expertul politic american Jason Jay Smart crede că o revoluție în Republica Moldova este foarte puțin probabilă din cauza sentimentelor de dezamăgire și epuizare care predomină în societate și care nu ar face altceva decât să tărăgăneze perioada de instabilitate politică și economică.

„Pentru a provoca răsturnarea unui guvern este nevoie de oameni: majoritatea acțiunilor violente sau radicale sunt comise de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani. Iar populația tânără și sănătoasă a Republicii Moldova a emigrat. De asemenea, cred că al doilea factor este că o persoană obișnuită nu vede prea multe beneficii în răsturnarea guvernului: cum va ajuta oamenii? Cert este că majoritatea moldovenilor s-ar opune probabil unor astfel de acțiuni, deoarece acest lucru ar duce la o instabilitate mai mare și la o înrăutățire a economiei, care nu ar fi în avantajul nimănui. Dacă nu au loc evenimente protestatare care să demonstreze furie sporită față de guvern, precum recentele alegeri ilegale din Belarus sau „Revoluția Portocalie” din Ucraina, îmi este greu să-mi imaginez o revoluție care ar începe în Moldova în viitorul apropiat” afirmă politologul Jason Smart.

Directorul companiei Intellect Group, politologul Ian Lisnevschi, vine în completarea aceleași idei și menționează că revoluțiile aveau loc în secolul XX numai în societățile în care masele au o conștiință socială mai dezvoltată. În secolul XXI ar trebui să vorbim de revoluția în mințile noastre, afirmă expertul care susține că pentru a se produce o revoluție sunt necesare câteva condiții care lipsesc cu desăvârșire astăzi în Republica Moldova:

„*Idee clară pentru societate a unui sistem nou politic – în ultimul timp la Chișinău politicienii încearcă să unească propriu electorat sub ideea luptei cu dușmanul comun și uită să ofere cetățenilor o alternativă.

*Noua clasă politică capabilă, prelua puterea – actuala opoziție din Moldova încă nu este văzută de societate ca o alternativă a conducerii din prezent. Un an este prea puțin ca electoratul să uite eșecurile conducerii actualei opoziției, iar o mare parte a propriului electorat încă este dezamăgit.

*Dorința maselor largi a populației – Lipsa liderului revoluționar cu viziuni noi, lipsa ideii creării noului sistem politic, frica de criza economică ce urmează după revoluții, posibilitatea creșterii criminalității și linșajelor, divizarea agresivă provocată de opoziție provoacă în societate mai degrabă frică decât dorință, iar majoritatea societății doresc stabilitate și protecție din partea statului – revoluția nu va aduce nici una, nici alta”, a conchis politologul Ian Lisnevschi.

Expertul politic a admis probabilitatea unei mișcări revoluționare doar dacă anumiți politicieni vor încerca să obțină putere prin altă metoda decât ceea stabilită în Constituție, sau se va produce un caz radical care va schimba viziunea maselor asupra politicii din Moldova.

De altă părere este Oleg Khavich, politolog din Ucraina, care a declarat că așa-numita „revoluție portocalie” este realizabilă și în Republica Moldova și că s-ar contura printr-o lovitură de stat sub masca protestelor în masă, remarcă expertul. Acesta a mai sugerat că astfel de revoluții nu au loc niciodată fără influența Occidentului.

„Deoarece puterea lui Dodon este mult mai slabă decât cea a lui Lukashenko, plus conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în special, a SIS, s-a format în timpul Alianței pentru Integrare Europeană, adversarii președintelui Moldovei pot să organizeze o „sărbătoare a nesupunerii” în centrul Chișinăului, în cazul în care vor pierde alegerile. Totodată, nu consider opțiunea organizării unei „revoluții” de către susținătorii lui Dodon în cazul înfrângerii acestuia”, spune expertul ucrainean.

Oleg Khavich a mai spus că urmările „revoluțiilor colorate” sunt mereu aceleași – transformarea țărilor în colonii occidentale lipsite de drepturi. În cazul Republicii Moldova, aceasta va însemna și lichidarea formală a statalității – prin încorporarea accelerată în România, a punctat expertul ucrainean.

În susținerea aceleași idei vine și analistul politic din Belarus, Alexandr Șpakovski, care afirmă că Maia Sandu se bucură de sprijinul UE, SUA, României și respectiv Ucrainei și va aproba, dacă este necesar, acțiunile protestatarilor de la Chișinău, iar ambasadele străine vor deveni cetățile lor. În plus, Igor Dodon nu are un avantaj electoral clar, care să-i permită să câștige cu încredere alegerile, iar o ușoară victorie a șefului statului în funcție va provoca acuzații de „falsificare” care vor deveni un pretext pentru susținerea opoziției de a ieși în stradă pentru a „apăra o victorie furată”, a mai spus politologul Alexandr Șpakovski.

„Personal, nu am încredere că sistemul de aplicare a legii din Moldova va rezista la presiunea protestatarilor împreună cu presiunea externă. Singura ieșire în acest sens pentru actualul guvern este să folosească timpul rămas înainte de alegeri pentru a câștiga voturile indecișilor, care reprezintă aproximativ o treime din societate, și, de asemenea, să încerce să construiască relații contractuale cu alți candidați. În plus, factorii Rusiei, Turciei și Chinei, care mențin relații bune cu actuala conducere a Moldovei, pot juca în favoarea lui Dodon”, conchide Șpakovski.

Politologul belarus afirmă că dezavantajele unor manifestații în masă „va condamna” Republica Moldova să își continue calea degradantă, iar perspectivele de aderare la UE vor rămâne vagi.

„În același timp, relațiile cu Federația Rusă se vor deteriora, realizările din ultimii ani în ceea ce privește cooperarea dintre Moscova și Chișinău vor fi nivelate. De asemenea, puteți pune capăt ideii neutralității Moldovei, deoarece echipa Sandu aderă la o pronunțată orientare pro-română și euro-atlantică. La rândul său, un astfel de curs nu va fi perceput de o parte semnificativă a societății moldovenești, inclusiv a minorităților naționale, divizarea geopolitică, care este o problemă serioasă pentru statalitatea moldovenească, se va intensifica”, a concluzionat expertul din Belarus pentru Politics.MD.

Republica Moldova este predominant o republică parlamentară, prin urmare, atât dacă puterea rămâne, cât și dacă va fi răsturnată ca urmare a protestelor de stradă, va fi nevoie de alegeri parlamentare anticipate, adică un nivel ridicat de turbulență politică va rămâne o trăsătură caracteristică a statului moldovenesc.