Victor Nichituș

Bătălia pentru Primăria municipiului Chișinău a avut importanța ei. S-a crezut că, odată câștigată, reduta românească din Chișinău ar putea  influența soarta alegerilor parlamentare din 2018 – dar Chișinăul nu e toată Moldova.

Desigur, rezultatul alegerilor locale din Chișinău a demonstrat că locuitorii capitalei moldovene au preferințe geopolitice. Însă, dincolo de asta, o cercetare sociologică arăta că locuitorii capitalei moldovene ar prefera un primar independent.

Este însă sigur că, viitoarea configurație politică din Parlamentul Republicii Moldova va depinde de culoarea politică a raioanelor și de modul în care formațiunile politice moldovenești își vor delega candidații din circumscripțiile uninominale. Dar va depinde și de lucrurile concrete pe care clasa politică le face pentru cetățenii moldoveni, de modernizarea spațiului rural, locul în care trăiesc majoritatea moldovenilor.

Am observat că puține au fost formațiunile politice moldovene care au înțeles că Moldova nu înseamnă doar Chișinăul. Puțini au fost politicienii care și-au dat seama despre obligativitatea adaptării satelor și comunelor moldovene la cerințele secolului XXI. De la o vreme,  Partidul Democrat face acest lucru. Așa îmi explic anunțul făcut de liderul democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc, că peste o sută de mii de locuințe rurale vor fi conectate la apeduct în anul 2019. Cifra depăşeşte de două ori numărul populaţiei care a fost conectată la apeduct în 2018. De aici.

Să fie doar o promisiune electorală?

Realizările obținute de Cabinetul Filip spun însă că și angajamentele electorale pot fi luate în seamă. Explic. E vorba despre faptul că în 2017 au fost reparați circa 190 de kilometri de drumuri naționale. De asemenea, peste 400 de kilometri de drumuri se află în curs de reabilitare cu ajutorul partenerilor externi. În 2018, a fost lansat Programul Drumuri Bune pentru Moldova, prin care sunt deja reparați aproximativ 1.200 de kilometri de drumuri locale, în special la țară. În istoria contemporană a Republici Moldova așa ceva nu s-a mai întâmplat.

Pavel Filip a schimbat filosofia de folosire a banilor din Fondul Rutier. Potrivit acesteia jumătate din banii acumulați în acest fond merge direct către localități și raioane, care au astfel bani pentru întreținere curentă, pentru studii de fezabilitate și pentru cofinanțare de noi proiecte. Suma pentru 2017 a fost de circa 35 de milioane de euro, bani care au fost folosiți direct de către primării și consilii raionale.

Tot în anul 2017, în satele și comunele Moldovei au fost redeschise mai mult de 20 de centre modernizate pentru medicina de urgență.

Cabinetul Filip a reușit să indexeze toate pensiile cu 6,8%. De această majorare beneficiază peste 700.000 de pensionari, mai bine de jumătate dintre ei avându-și domiciliul în satele moldovenești. Pensia minimă a crescut pentru toți pensionarii și este de 1026 lei. Asta înseamnă inclusiv că 48.000 de pensionari din agricultură primesc pensia mărită cu 200 de lei.

De la 1 ianuarie 2018, 120.000 de bugetari din diferite domenii, inclusiv cei din comunele și raioanele moldovene, și funcționarii publici, au început să primească salarii mai mari cu zece la sută.

Modernizarea satului moldovean prin acces la drumuri de calitate, rețele de apă și canalizare, la medicină de calitate înseamnă de fapt europenizarea Republicii Moldova.

Datele prezentate sunt publice. Iar ele vorbesc despre faptul că atenția democraților moldoveni s-a îndreptat către spațiul rural și au înțeles, printre primii, că Moldova nu înseamnă doar Chișinăul.

Mi-aș dori ca și alte formațiuni politice să acorde atenție modernizării ruralului moldovenesc. Ar fi semnul maturității lor politice. Ar fi semnul importanței pe care aceste partide o acordă votanților lor, locuitori ai satelor și raioanelor dintre Prut și Nistru.