Răzvan Munteanu

Propun să aruncăm de această dată o privire dincolo de Prut, în România, pentru abordarea unui subiect destul de relevant zilelor noastre, și anume: reziliența.

Aceasta reprezintă un concept deloc nou în studiile de specialitate, axându-se asupra capacității unui stat, a unei societăți, de a putea rezista în fața unei agresiuni externe, agresiune, care, în zilele noastre, capătă valențe non-militare din ce în ce mai puternice.

Cum internetul a devenit demult un fenomen cotidian, iar rețelele social media sunt accesate din orice loc al lumii, interconectând oamenii, informația devine ușor accesibilă, transformându-se totodată într-o armă letală, aflată în mâinile unora. Așa este, spre exemplu, cazul fenomenului fake news, catalogat drept sintagma anului 2016, ca urmare a impactului avut în procesul electoral din Statele Unite. Totuși, nu orice știre falsă poate fi astfel catalogată. Satira sau eroarea jurnalistică neintenționată nu reprezintă fake news, ceea ce nu putem vorbi despre informația falsificată, în mod intenționat, și folosită în scop strategic.

Astfel, în societatea din România ca și în restul statelor occidentale, se poate observa o tendință de încercare, din partea unor entități străine, de manipulare a opiniei publice (pe diferite tipuri de vârste) vizavi de instituții publice sau organizații internaționale, așa cum este cazul UE sau NATO.

Think tank-ul cu sediul la București, CEIA, desfășoară în prezent o campanie, intitulată „NATO pe înțelesul tinerilor” #YFUN, finanțată direct de către NATO, prin programul de diplomație publică, propunându-și să crească reziliența tinerilor cu vârsta între 16 și 24 de ani, prin conștientizarea în rândul acestora a rolului și importanței Alianței Nord Atlantice. De ce? Pentru că războaiele nu se mai poartă doar cu armele, ci și cu mintea, iar orice societate, care dorește să prospere, trebuie să înțeleagă că dezvoltarea gândirii critice a populației trebuie să reprezinte o prioritate.

Fiind implicat în activitatea sus-menționată, am avut deosebita plăcere de a interacționa direct cu aproximativ 300 de tineri doar în luna octombrie a acestui an. Aproape jumătate dintre ei sunt elevi de liceu, în timp ce restul sunt studenți în primii doi ani universitari. În ciuda vârstei fragede, am fost plăcut surprins să văd că Armata Română are o imagine bună în rândul acestora, în timp ce Basarabia a fost primul subiect abordat direct de către ei.

Posibilitatea acestor tineri de a interacționa direct cu experți militari, diplomați, jurnaliști sau analiști de politică externă, le-a consolidat convingerile, ajutându-i să înțeleagă mult mai bine lumea ce îi înconjoară, făcându-i să conștientizeze că întotdeauna este mai bine a fi în alianțe, decât în afara acestora.

Pe acest fond, ar trebui inițiate și o serie de studii privind tinerii din R. Moldova, atât cât acest proiect-pilot, desfășurat acum la București, ar putea să continue într-o viitoare etapă și dincolo de Prut.