În ultima lună, Ministerul Justiției și instituțiile partenere au înregistrat progrese pe toate cele trei direcții ale Capitolului 23 „Justiție și drepturi fundamentale”: reforma justiției, combaterea și prevenirea corupției, precum și protecția drepturilor fundamentale. Rezultatele obținute în îndeplinirea criteriilor de referință interimare au fost comunicate reprezentanților Comisiei Europene în cadrul celei de-a patra reuniuni de monitorizare. 

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a menționat în debutul ședinței că, de la cea mai recentă raportare, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, Republica Moldova a avansat atât în alinierea legislației și a politicilor la normele UE și la alte standarde internaționale, cât și în consolidarea instituțională. 

Mai exact, pe dimensiunea justiției, printre principalele realizări se numără:

• Cinci judecători au fost numiți la Curtea Supremă de Justiție, fiind astfel atins numărul necesar de judecători pentru convocarea plenului.
• Pentru cele 39 de funcții vacante de judecător au aplicat 73 de candidați. 
• Zece absolvenți ai Institutului Național al Justiției au fost propuși pentru ocuparea funcțiilor vacante de procuror, după ce au promovat concursul.
• CSM a aprobat standardele privind numărul de judecători necesar fiecărei instanțe.
• În domeniul digitalizării judiciare, a fost aprobat în prima lectură un proiect de lege care va facilita comunicarea cu instanțele de judecată prin intermediul sistemului informațional e-Dosar judiciar și va stabili reguli mai clare pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință.
  
• Programul informațional de gestionare a dosarelor a fost completat cu opt funcționalități noi.  
• Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și Institutul Național al Justiției au creat un grup de lucru pentru identificarea soluțiilor care să sporească atractivitatea carierelor de judecător și procuror și să contribuie la păstrarea profesioniștilor în sistemul de justiție.

În domeniul anticorupției: 

• A intrat în vigoare Legea privind consolidarea mecanismelor de combatere a corupției, criminalității financiare și criminalității organizate, care stabilește noile competențe pentru PA și CNA. Parlamentul a adoptat Programul național pentru anii 2026–2027, care stabilește măsuri de punere în aplicare a legii menționate.
• Efectivul-limită al CNA a fost majorat cu 150 de funcții, iar structura PA a fost ajustată la noile competențe.
• În primele șase luni ale anului au fost pornite 59 de cauze de corupție la nivel înalt, 25 au fost trimise în judecată și au fost pronunțate 50 de sentințe de condamnare. Sechestrele aplicate au însumat aproximativ 39,8 milioane de lei, iar instanțele au dispus confiscări de circa 3,8 milioane de lei. 
• Au fost adoptate în prima lectură două proiecte de lege: unul care introduce noi tipuri de sancțiuni aplicabile persoanelor juridice, în conformitate cu directivele europene, și altul privind consolidarea cadrului de protecție a avertizorilor de integritate. 

În domeniul drepturilor fundamentale, în perioada de raportare:

• Comitetul de Miniștri a încheiat supravegherea executării a 13 hotărâri. 
• Guvernul a desemnat un agent guvernamental la CtEDO. 
• În ceea ce privește reforma sistemului penitenciar, a fost elaborat proiectul Foii de parcurs privind transferul serviciilor medicale penitenciare din subordinea Ministerului Justiției în cea a Ministerului Sănătății. 
• Au fost votate în prima lectură atât proiectul de lege împotriva acțiunilor abuzive de tip SLAPP, cât și proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile care previn și combat infracționalitatea. 

Capitolul 23 „Justiție și drepturi fundamentale”, coordonat de Ministerul Justiției, este unul dintre capitolele esențiale în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.