Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) constată că programul de guvernare prezentat de Cabinetul Tofan nu reprezintă o schimbare reală de direcție, ci o reluare, într-o formulă mai atent ambalată, a acelora și promisiuni asumate anterior de Cabinetul Munteanu. 

„Noul Guvern promite din nou relansarea economiei, investiții, industrializare, atragerea capitalului privat, reformă fiscală, reorganizarea administrației publice locale, integrare europeană accelerată, digitalizare, infrastructură modernă și servicii publice mai eficiente. Lipsește însă răspunsul la întrebarea fundamentală: din ce resurse vor fi realizate toate aceste angajamente și care sunt indicatorii concreți după care cetățenii vor putea evalua activitatea Guvernului?

Cabinetul Munteanu a venit la guvernare cu o amplă promisiune investițională. În realitate, așa cum am afirmat de mai multe ori, statul nu a dispus de mijloacele necesare pentru realizarea acestor obiective. În locul unei economii capabile să finanțeze dezvoltarea, Republica Moldova s-a îndatorat și mai mult și a ajuns să ceară populației și întreprinderilor să acopere, prin taxe suplimentare, deficitul creat de propriile politici.

Cabinetul Tofan nu explică de ce aceleași promisiuni ar urma să producă acum rezultate diferite. Condițiile economice fundamentale nu s-au schimbat. Republica Moldova rămâne o piață mică, aflată în vecinătatea unui război de mare intensitate, dependentă de energie scumpă, afectată de emigrare, de deficitul de forță de muncă, de infrastructură insuficientă și de instabilitate fiscală”, a comunicat partidul.

Potrivit formațiunii, noutatea programului Tofan constă în intenția declarată de a înlocui treptat statul investitor cu sectorul privat. Guvernul mizează pe fonduri de investiții, garanții, listări, privatizări și parteneriate cu mediul de afaceri. Această abordare pornește însă de la o premisă falsă: lipsa banilor publici nu înseamnă existența automată a banilor privați. Capitalul privat poate completa efortul statului, dar nu poate substitui statul în construcția drumurilor, a rețelelor energetice, a infrastructurii de apă, în educație, sănătate, apărare, administrație și dezvoltare regională. Înainte de a solicita capitalului privat să modernizeze țara, statul trebuie să creeze condițiile minime în care o investiție poate deveni rentabilă.

PLDM constată că programul Cabinetului Tofan nu conține indicatori economici reali și verificabili. Guvernul declară relansarea economiei drept obiectiv principal, dar nu precizează ritmul anual de creștere economică pe care îl urmărește.

„Nu este stabilit volumul investițiilor necesare, ponderea industriei în PIB, numărul locurilor de muncă productive, volumul investițiilor străine directe, reducerea deficitului comercial sau creșterea productivității.

O creștere economică de 2–3% anual nu poate asigura convergența Republicii Moldova cu economiile Uniunii Europene. Pentru o dezvoltare sustenabilă, țara are nevoie de un ritm de creștere de cel puțin 5–6% anual, menținut pe termen lung. Un asemenea obiectiv presupune mobilizarea unor investiții totale de aproximativ 25–30% din PIB, ceea ce, raportat la PIB-ul actual al Republicii Moldova, înseamnă un volum anual de aproximativ 90–105 miliarde de lei, echivalentul a 4,5–5,3 miliarde de euro. În mod realist, statul ar putea acoperi doar aproximativ 1,2–1,8 miliarde de euro prin investiții publice, granturi sau împrumuturi. Programul Cabinetului Tofan nu explică însă de unde va proveni diferența de 3–3,5 miliarde de euro anual. În același timp, Guvernul continuă să invoce Planul de Creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro, fără a preciza câți bani mai sunt efectiv disponibili pentru noile angajamente, ce parte reprezintă granturi, ce parte împrumuturi și ce sume au fost deja contractate sau alocate.

În lipsa acestor informații, programul nu demonstrează cum poate acoperi necesarul anual de investiții de aproape 5 miliarde de euro și riscă să repete principala vulnerabilitate a Cabinetului precedent: asumarea unor obiective economice ambițioase fără o fundamentare financiară credibilă”, mai este menționat în declarație.

PLDM avertizează că reforma fiscală anunțată riscă să devină, din nou, un instrument de acoperire a deficitului bugetar și nu un instrument de dezvoltare economică.

„Guvernul promite reducerea poverii fiscale asupra investițiilor și muncii, dar are nevoie, simultan, de venituri suplimentare pentru finanțarea cheltuielilor asumate. În cazul în care această contradicție va fi rezolvată prin majorarea TVA, eliminarea facilităților și extinderea impozitării, costurile vor fi transferate asupra populației și mediului de afaceri.

Prețurile vor crește, consumul real se va reduce, iar întreprinderile vor suporta o nouă presiune într-o economie deja slabă. PLDM consideră că deficitul bugetar nu poate fi redus prin împovărarea suplimentară a cetățenilor și a întreprinderilor. Austeritatea poate afecta investițiile și poate diminua chiar veniturile bugetare pe care Guvernul încearcă să le protejeze.

În domeniul reformei administrației publice locale, Cabinetul Tofan recunoaște că actuala organizare administrativ-teritorială nu mai corespunde realităților demografice și economice.

Totuși, programul nu prezintă arhitectura concretă a reformei. Nu se spune câte unități administrativ-teritoriale vor exista, ce se va întâmpla cu raioanele, ce competențe și venituri proprii vor primi noile administrații, ce patrimoniu va fi transferat, cât va costa reorganizarea și cum va fi asigurat accesul cetățenilor la servicii. O primărie mai mare nu înseamnă automat o comunitate mai puternică. Fără autonomie fiscală, infrastructură, locuri de muncă și o viziune economică regională, reforma poate produce doar structuri administrative mai mari, care vor administra același declin”, a constatat partidul.

În privința integrării europene, PLDM își reafirmă sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană: „Integrarea europeană nu trebuie însă folosită pentru a substitui rezultatele economice interne. Amintim că termenele privind semnarea Tratatului de Aderare nu depind exclusiv de Guvernul Republicii Moldova. Ele depind de evaluările instituțiilor europene, de deciziile statelor membre și de contextul politic european. De aceea, Guvernul își asumă obiective care nu se află sub controlul său și transformă calendarul aderării într-un instrument de propagandă internă”.

PLDM constată că „programul Cabinetului Tofan recunoaște declinul demografic, emigrarea, îmbătrânirea și natalitatea redusă, dar le tratează dispersat, ca factori care justifică reforme sectoriale, și nu ca problema strategică fundamentală a Republicii Moldova. Programul nu conține o strategie națională distinctă de stopare a depopulării, nu stabilește indicatori privind migrația netă, natalitatea, revenirea cetățenilor sau stabilizarea populației active și nu explică în ce mod poate fi construită o economie sustenabilă într-un stat care continuă să piardă populație. În lipsa oamenilor care să muncească, să consume, să investească și să contribuie la buget, obiectivele privind creșterea economică, industrializarea, reforma administrației, sistemul de pensii și integrarea europeană rămân lipsite de fundament demografic. PLDM consideră că adevărata măsură a succesului unui program de guvernare nu este doar numărul reformelor adoptate sau al proiectelor finanțate, este capacitatea statului de a opri exodul populației și de a reda cetățenilor încrederea că viitorul lor poate fi construit acasă. Fără oameni, nu există economie; fără economie, nu există dezvoltare; iar fără dezvoltare, nu poate exista nici integrare europeană”.

„Componența Cabinetului Tofan confirmă continuitatea politică și administrativă a guvernării PAS. Majoritatea miniștrilor Cabinetului Munteanu au fost menținuți.

Nu a fost prezentată o evaluare publică a activității lor și nici criteriile după care unii miniștri au fost păstrați, iar alții înlocuiți.

PLDM constată că au fost înlăturați, în principal, miniștrii care au produs cele mai grave prejudicii de imagine guvernării. Acesta pare să fi fost criteriul determinant al remanierii, nu răspunderea pentru rezultatele economice, sociale și instituționale. Dacă programul precedent a eșuat, iar majoritatea echipei care l-a aplicat este păstrată, cetățenii au dreptul să întrebe în ce constă, de fapt, schimbarea.

Cabinetul Tofan reprezintă continuitatea firească a proiectului politic și a filosofiei de guvernare promovate de Președinta Maia Sandu în ultimii ani. Programul de guvernare nu propune o viziune fundamental diferită față de cea care a stat la baza guvernărilor PAS, ci dezvoltă aceeași direcție strategică și utilizează aceleași instrumente de guvernare. În aceste condiții, Cabinetul Tofan nu poate fi prezentat ca un nou început, dar ca o continuare a aceluiași model de guvernare. Succesul sau eșecul Cabinetului Tofan nu poate fi separat de evaluarea întregului model de guvernare construit și promovat în perioada guvernării PAS”, a mai menționat formațiunea.

PLDM solicită Cabinetului Tofan să prezinte public o anexă financiară completă a programului de guvernare, care să conțină costul fiecărui obiectiv, sursa de finanțare, termenul de realizare, instituția responsabilă și indicatorul concret de rezultat.

„Republica Moldova are nevoie de un Guvern care să spună clar cât investește, de unde obține banii, ce proiecte prioritizează, ce ritm de creștere economică urmărește și cine răspunde pentru neîndeplinirea angajamentelor. În lipsa acestor răspunsuri, programul Cabinetului Tofan nu este un proiect de guvernare, ci un nou catalog de promisiuni pe care cetățenii riscă să-l plătească prin taxe mai mari, datorii suplimentare și scăderea nivelului de trai”, au conchis liberal-democrații.