Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a luat act de discursul susținut astăzi de Președinta Maia Sandu în cadrul Forumului Mass-Media 2025 și își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la direcția pe care actuala guvernare încearcă să o imprime relației dintre stat și instituțiile media. 

Potrivit formațiunii, în timp ce Președinta afirmă că lupta pentru democrație se mută tot mai mult în spațiul informațional și că, în fața manipulării, propagandei și a tehnologiilor digitale, este nevoie de „unirea forțelor” între instituții, presă și cetățeni, PLDM consideră că aceste declarații ascund o eroare conceptuală gravă: presa nu poate fi parte a unui front comun cu puterea politică.

„În democrațiile consolidate, presa nu se aliniază instituțiilor statului, ci le monitorizează, le critică și le trage la răspundere. Invitația Președintei Sandu de a construi „un parteneriat eficient între instituții, presă și cetățeni” pentru apărarea democrației riscă să transforme mass-media din Republica Moldova într-un actor atașat de agenda oficială, și nu într-un garant al transparenței și pluralismului.

Discursul Președintei Maia Sandu ignoră o problemă esențială: atunci când statul, chiar și sub pretextul combaterii falsurilor, începe să stabilească direcții strategice pentru presă, să îi condiționeze finanțarea, să îi ofere infrastructură comună sau să o invite într-o „coaliție patriotică”, se creează premisele unei dependențe structurale care erodează libertatea editorială.

Amnesty International a constatat, într-un raport recent, creșterea vulnerabilității redacțiilor față de presiuni politice și influențe externe, reducerea pluralismului mediatic ca urmare a sancțiunilor, blocărilor și retragerilor de licențe, intensificarea autocenzurii pe fondul unui climat de intimidare și, în cele din urmă, subminarea funcției critice prin care presa trebuie să supravegheze puterea și să protejeze democrația. Aceste constatări nu pot fi minimalizate, mai ales într-un moment în care discursul oficial vorbește tot mai insistent despre „cooperare” și „construirea unui efort comun”.

În acest context, invitația adresată presei de a participa la „protejarea democrației” alături de instituțiile statului nu reprezintă o simplă metaforă, ci semnalul unui proiect politic în care rolul critic al mass-media riscă să fie diluat, relativizat și, în cele din urmă, transformat într-o funcție auxiliară a puterii. Apărarea democrației este, în orice stat liber, responsabilitatea instituțiilor publice și a clasei politice, nu a redacțiilor independente. A transfera acest rol presei echivalează cu punerea acesteia sub tutela unei misiuni oficiale, ceea ce contravine flagrant principiului separării dintre stat și mass-media” – se mai spune în declarație.

PLDM consideră că orice tentativă de reconfigurare a presei ca partener strategic al statului reprezintă un derapaj periculos, cu efecte pe termen lung asupra pluralismului, asupra libertății de exprimare și asupra capacității societății de a controla și sancționa puterea politică: „O presă liberă nu se construiește prin infrastructuri comune, prin proiecte cu instituțiile statului sau prin orientări colective stabilite la nivel politic. O presă liberă se construiește prin independență financiară, prin respectarea distanței necesare față de autorități, prin politici transparente și prin recunoașterea faptului că vocația ei nu este de a contribui la eforturile guvernării, ci de a veghea asupra acesteia”.

PLDM solicită revenirea la cadrul legal care proteja explicit presa de influența instituțiilor politice, depolitizarea instituțiilor publice de media, garantarea transparenței în finanțarea proiectelor destinate redacțiilor și renunțarea la retorica periculoasă a „frontului comun”.

„Republica Moldova are nevoie de o presă liberă, nu de una aliniată; de un sistem mediatic pluralist, nu de unul integrat în strategii politice; de jurnaliști independenți, nu de parteneri ai instituțiilor statului”, a conchis partidul.