Republica Moldova ar putea introduce o taxă pe carbon. Acest lucru e prevăzut de un proiect de lege privind taxele pentru poluare şi utilizarea resurselor naturale, iar taxa respectivă ar urma să fie plătită de întreprinderile ce deţin autorizaţie de mediu, cu excepţia celor din industria energetică.

Introducând această taxă, Moldova se va alinia standardelor Uniunii Europene. Or, începând cu 1 ianuarie 2026 Uniunea Europeană implementează Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM). Mecanismul introduce, practic, o taxă pe carbon aplicată anumitor importuri din afara UE, cu scopul de a preveni relocarea producţiei în state cu reglementări de mediu mai permisive şi de a proteja competitivitatea industriei europene. Apropo, CBAM s-a aflat în fază de tranziţie începând cu 1 octombrie 2023, iar în acţiune deplină a intrat abia acum. Astfel, de la 1 ianuarie 2026 importatorii vor trebui să declare anual cantitatea de bunuri importate şi emisiile asociate acestora, apoi să predea un număr corespunzător de certificate CBAM.

Introducerea taxei pe carbon în România a determinat agenţii economici şi analiştii să vină cu unele studii pentru a evalua posibilul impact. În special, acest lucru s-a făcut în raport cu piaţa construcţiilor. În rezultat, în spaţiul informaţional de peste Prut au apărut diferite estimări. Potrivit unor informaţii, taxa pe carbon va provoca o creştere a preţurilor materialelor de construcţii (ciment, oţel, aluminiu) cu 5-7%, din cauza importurilor non-UE şi a mecanismului CBAM. Proiectele imobiliare implementate începând cu 2026 vor fi semnificativ mai scumpe, obligând sectorul la o tranziţie către materiale sustenabile.

Potrivit altor estimări, taxa pe carbon va determina creşterea preţurilor la oţel, ciment, aluminiu cu 9-10%, ceea ce va determina o scumpire a preţului final al construcţiilor cu până la 15%.

Experţii de peste Prut susţin că, construcţiile industriale şi logistice, care utilizează intens oţel, sunt cele mai expuse, dar şi sectorul rezidenţial se va confrunta cu creşteri de preţ. Renovările ar putea deveni cu până la 20% mai scumpe din cauza costurilor indirecte şi a materialelor mai scumpe.

De asemenea, experţii din România avertizează că scumpirile nu se vor limita la materii prime, ci se vor propaga prin transport şi manoperă. În rezultat, deja la finele anului 2026 s-ar putea înregistra o creştere de până la 15% a preţului final al construcţiilor, comparativ cu 2025. Pentru a diminua din impactul taxei pe carbon, firmele de construcţii vor trebui să se orienteze spre noi tehnologii şi să reevalueze lanţurile de aprovizionare.

Acum, revenind la situaţia fin Republica Moldova, cred că se impune demararea unor ample analize pentru a determina cât mai exact posibilul impact asupra pieţei construcţiilor a eventualei introduceri a taxei pe carbon. Şi dacă vom avea aceste analize, vom şti cum să ne pregătim cât mai bine de schimbările ce vor interveni, dar şi să reducem din posibilele consecinţe negative.

Viorel Godea, Director general al companiei de construcţii „Lagmar”