Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Radio Moldova, a organizat vineri, 17 martie 2023, o nouă ediție a emisiunii radio săptămânale „Paralela 47”, cu tematica ,,Miza proiectului de lege privind securitatea cibernetică”.

Invitații discuției au fost Vitalie Varaniță, expert juridic, Gabriela Matei, expertă în domeniul securității cibernetice, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE. Alături de Mihai Mogîldea, director adjunct IPRE, invitații au discutat despre proiectul de lege privind domeniul securității cibernetice, votat în ambele lecturi săptămâna trecută de către parlament, menirea căruia este să reglementeze, pentru prima dată, la nivel legislativ, securitatea cibernetică la realitățile și contextul actual.

În deschiderea discuției, Vitalie Varaniță, expert juridic, a menționat că necesitatea adoptării unei asemenea legi nu este o noutate pentru Republica Moldova. „O astfel de preocupare a existat pe parcursul adoptării documentelor de politici care stabileau versiunea strategică a țării pentru consolidarea rezilienței și capacităților autorităților de stat în reacția la amenințări cibernetice și soluționarea eventualelor incidente cibernetice. Pentru prima dată, problema necesității abordării atât la nivel normativ, dar inclusiv și la nivel instituțional, a fost menționată în programul național pentru securitate cibernetică, adoptat în 2015. Atunci,  în acest program a fost stabilit expres că ar fi necesară o echipă de răspuns la incidente de securitate cibernetică, care ar trebui să aibă o competență atât asupra sectorului public, cât și asupra celui privat”, a declarat Vitalie Varaniță.

Proiectul de lege privind domeniul securității cibernetice prevede că guvernul urmează să desemneze o autoritate competentă la nivel național în domeniul securității cibernetice, fără a menționa în subordinea cărei instituții vor intra aceste prerogative. „Instituirea sau desemnarea autorității competente reprezintă o prioritate și acțiune imediată. Ar fi rațional ca, odată constituită această autoritate competentă, personalul acestei autorități să aibă posibilitatea să participe la procesul de instituire a mecanismelor ulterioare necesare pentru punerea în aplicare a legii”, a mai menționat Vitalie Varaniță.

Gabriela Matei, expertă în domeniul securității cibernetice, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, a menționat că prima strategie de securitate cibernetică a României a apărut în anul 2013. „Ulterior, în 2016 a fost aprobată directiva NISprivind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate al rețelelor și a sistemelor informatice în Uniunea Europeană, pe care România era obligată să o transpună în legislația națională. Centrul Național de Răspuns la Incidente Cibernetice era desemnat ca autoritatea competentă. Ca stat, ne doream să aibă totuși un scop mai larg această lege, dar nu s-a putut la momentul respectiv. Partea de securitate națională și de apărare națională în zona cyber nu a putut să fie dezbătută pe larg în această lege. Ulterior, a apărut o nouă strategie de securitate cibernetică în anul 2021, care aduce un avans în domeniul securității cibernetice în România. Este emisă pentru intervalul 2022 – 2027 și are câteva viziune principale”, a declarat Gabriela Isac.

Victor Guzun, expert politici digitalizare IPRE, a vorbit în cadrul emisiunii radio „Paralela 47” despre experiența Estoniei, un pionier în domeniul digitalizării la nivel mondial: „Este foarte important de menționat că nu doar o instituție este responsabilă de asigurarea securității cibernetice, ci mai multe părți interesate. Copiii sunt învățați din primele clase despre securitatea cibernetică și securitate în spațiul online, și această educație de clasă mondială a creat baza solidă care este sporită de abilități IT și experiență practică în domeniu, cum ar fi proiectarea sistemelor, criptarea și blockchain. Igiena cibernetică se referă la fiecare dintre noi, este foarte important să fie menționat acest lucru, și dacă facem o paralelă cu alt document strategic care va fi adoptat în Republica Moldova în scurt timp — Strategia Națională de Transformare Digitală, — care specifică foarte clar că strategia este pentru fiecare cetățean și nici un cetățean nu trebuie să fie exclus din procesul de transformare digitală. Participarea masivă a tuturor părților interesate este extrem de importantă. De exemplu, companiile de securitate cibernetică, care sunt lideri globali, folosesc Estonia drept o platformă unde pot fi testate diferite sisteme de securitate”, a menționat Victor Guzun.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări varianta integrală a acestei ediții a emisiunii „Paralela 47” aici.