Maratonul electoral în care a intrat Republica Moldova în acest an s-ar putea transforma într-o constrângere majoră pentru economia națională în anii ce urmează, susțin experții Centrului analitic independent „Expert-Grup” în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a conferinței bianuale MEGA.

Ritmurile modeste de creștere cu care economia moldovenească întâlnește anii electorali viitorii vor alimenta o serie de riscuri economice pe termen lung, împiedicând și în continuare convergența la țările din Europa Centrală și de Est. În aceste condiții, creșterea economică din acest an va oscila în jur de 5%, susțin experții.

Potrivit lui Adrian Lupușor, director executiv Expert–Grup și co-autor al publicației, „analiza ritmurilor de creștere economică din ultimii ani indică asupra stabilizării economiei moldovenești în jurul unul echilibru nefavorabil, marcat de rate scăzute de creștere. Fenomenul de îmbătrânire a populației și insuficiența de capital privat și în continuare vor împiedica relansarea durabilă a economiei naționale, PIB-ul potențial urmând un trend descendent. Pentru impulsionarea economiei până la niveluri optime de creștere  (7-8%), reformele de ameliorare a climatului de afaceri trebuie să continue în paralel cu o serie de politici care ar spori nivelul de încredere a investitorilor în stat și în perspectivele economice ale acestuia.”

Pe lângă factorii electorali, experții se arată îngrijorați și de impactul structurii actuale a cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice. Pe parcursul ultimilor ani, bugetul public al țării a devenit unul mai degrabă social și reactiv la fenomenul de îmbătrânire a populației și, respectiv, cu pondere infimă și aflată în scădere a cheltuielilor productive. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, investițiile publice în infrastructură, medicină și educație, cele care duc la amplificarea cantitativă și calitativă a capitalului uman și fizic, au crescut mai lent decât cele destinate protecției sociale. Astfel necesitatea de a regândi fundamental politica de cheltuieli bugetare devine imperativă pentru dezvoltare durabilă a țării.

Nivelul înalt al discrepanței fiscale este o altă constrângere majoră pentru creșterea economică, care subminează capacitatea instrumentului bugetar de a contribui mai activ la dezvoltare. Acesta, alături de încetinirea creșterii productivității muncii și a salariilor, vor limita potențialul de creștere al economiei în anul următor.

Impulsionarea creșterii economice până la nivele optime (7-8%) depinde preponderent de calitatea reformelor structurale și instituționale. În 2018 vor fi disponibile practic toate ingredientele unei creșteri economice calitative: inflație temperată, an agricol favorabil, asistență externă care va face posibilă creșterea investițiilor publice, un nivel sporit de lichiditate în sistemul bancar, remiteri în creștere, precum și un mediu economic extern favorabil. Acești factori vor putea asigura o creștere economică rapidă și durabilă doar în contextul unor reforme calitative, care vor ameliora încrederea investitorilor și populației în guvernare: reforma administrației publice, reforma sistemului de planificare strategică, fortificarea capacităților și asigurarea independenței instituțiilor anti-corupție și de integritate, fortificarea capacităților instituționale în domeniul implementării și monitorizării Acordului de Asociere cu UE, sporirea nivelului de transparență și guvernanță în sectorul financiar-bancar, iar reformele în sectorul bancar trebuie să se deruleze în paralel cu progresul investigațiilor pe marginea fraudelor bancare și recuperării banilor furați.

www.expert-group.org