În urma crizei de poluare a râului Nistru cu produse petroliere din primăvara anului 2026, Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a inițiat procesul de Evaluare a Necesităților Post-Dezastru (PDNA) în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și alte entități ONU.

În conformitate cu practica internațională, PDNA este un mecanism structurat de evaluare post-criză, care implică evaluarea impactului dezastrelor și al crizelor majore, estimarea daunelor și pierderilor, precum și identificarea necesităților de recuperare și măsurilor de consolidare a rezilienței.

Astfel, în loc să rămână doar la nivel de reacție, Republica Moldova avansează către un model în care impactul crizelor este evaluat riguros, iar lecțiile învățate sunt transformate în măsuri de reziliență pe termen lung în conformitate cu art. 22 al Legii nr. 248/2025  privind managementul situațiilor de criză.

Procesul este coordonat la nivel național de CNMC și implică unu grup de lucru format din aproximativ 40 de membri, reunind reprezentanți ai 18 autorități și instituții specializate, precum și circa 10 experți internaționali. Grupul de lucru este repartizat pe domenii sectoriale, incluzând: mediu;  apă, sanitație și sănătate; agricultură; reducerea riscurilor de dezastre; impact uman, de gen și al mijloacelor de trai; impact macroeconomic.

Activarea PDNA are loc în momentul în care au fost întrunite condițiile necesare pentru desfășurarea unei evaluări complete, inclusiv stabilizarea fluxurilor de informații din teren și coordonarea cu partenerii de dezvoltare. Evaluarea se va desfășura pe parcursul lunii iunie 2026, printr-un proces structurat de colectare și analiză a datelor.

Lansarea mecanismului marchează a doua activare a procesului PDNA în Republica Moldova. Prima evaluare de acest tip a fost realizată în anul 2010, în urma inundațiilor severe care au afectat mai multe localități din țară. După o perioadă de peste 15 ani, Republica Moldova reactivează acest instrument strategic, pentru a analiza impactul unei crize complexe și pentru a fundamenta măsurile necesare de recuperare și prevenire a riscurilor viitoare.

Dincolo de analiza situației curente, exercițiul are și un rol de învățare sistemică: testarea modului de lucru; alinierea metodologiilor între instituții și parteneri; identificarea unor practici care pot fi replicate și aplicate în viitoare situații de criză; precum și îmbunătățirea capacității naționale de răspuns și recuperare.

Totodată, concluziile exercițiului vor contribui la definirea unei viziuni naționale privind consolidarea rezilienței infrastructurii critice asociate resurselor de apă, având ca obiectiv reducerea vulnerabilităților și creșterea capacității de prevenire, pregătire și răspuns la riscurile care pot afecta sistemele acvatice și comunitățile din apropierea acestora.